Observator » Ştiri politice » Kelemen Hunor vede luminița de la capătul crizei politice: Am putea avea guvern minoritar din septembrie

Kelemen Hunor vede luminița de la capătul crizei politice: Am putea avea guvern minoritar din septembrie

Kelemen Hunor vede luminița de la capătul crizei politice: Am putea avea guvern minoritar din septembrie Kelemen Hunor, la declaraţii, în urma consultărilor cu preşedintele Nicuşor Dan, la Palatul Cotroceni - Profimedia
Nicu Tatu | Timp citire: 6 minute
Publicat la 22.08.2026, 15:41 | Modificat la 22.08.2026, 16:28

Kelemen Hunor se așteaptă ca, dacă președintele Nicușor Dan va desemna în septembrie un candidat pentru funcția de premier, o nouă încercare de formare a guvernului să obţină sprijinul Parlamentului. Liderul UDMR consideră că următoarea soluție va fi, cel mai probabil, un guvern minoritar și avertizează că prelungirea crizei politice favorizează AUR și riscă să erodeze și mai mult încrederea românilor în instituțiile statului.

Kelemen Hunor a vorbit despre criza politică din România, cauzele acesteia și posibilele soluții pentru încheierea ei în cadrul unui interviu organizat de publicaţia maghiară Krónika la Cluj-Napoca.

Kelemen Hunor: Criza actuală trebuie privită în contextul ultimilor ani

Kelemen Hunor a explicat că situația actuală din România poate fi înțeleasă doar prin raportare la perioadele precedente de guvernare și la evoluția coalițiilor politice.

Articolul continuă după reclamă

El a amintit că, după căderea Guvernului condus de Florin Cîțu, în 2021, PSD și PNL au format, împreună cu UDMR, un nou guvern. Potrivit liderului UDMR, social-democrații s-au obișnuit încă din acea perioadă să aibă un rol decisiv în luarea hotărârilor, chiar și atunci când funcția de premier era deținută de liberali.

Kelemen Hunor a relatat că, în timpul disputelor mai aprinse din coaliție, liderii celor două partide mari se retrăgeau adesea pentru discuții separate și reveneau după 15-30 de minute cu un acord deja încheiat. În opinia sa, acest mod de funcționare a creat în PSD percepția că, în calitate de partid mai mare, trebuie să își dea acordul pentru orice decizie importantă, inclusiv atunci când premierul era liberal.

Liderul UDMR a inclus și deciziile politice din 2024 printre cauzele care au dus ulterior la pierderea încrederii dintre partidele care formaseră coaliția. El consideră că a fost o greșeală comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, dar și faptul că PSD și PNL au candidat împreună la alegerile europarlamentare, pentru ca ulterior să se confrunte din nou în alegerile prezidențiale.

Potrivit lui Kelemen Hunor, situația a derutat alegătorii și a redus disponibilitatea celor două partide de a colabora. În timp ce PSD și PNL au obținut rezultate parlamentare mai slabe, AUR și-a dublat susținerea și a devenit o forță parlamentară de aproximativ 20%.

Pe acelaşi subiect

După victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și anularea scrutinului, foștii parteneri s-au reunit din nou. Kelemen Hunor consideră însă că politica de tipul "suntem împreună, nu suntem împreună", dificil de urmărit din exterior, a adâncit și mai mult neîncrederea.

"PSD s-a grăbit să dărâme Guvernul Bolojan"

Când Ilie Bolojan a devenit premier, în iunie 2025, social-democrații au ales să nu preia imediat guvernarea, deși aceasta le fusese oferită inițial, preferând perioada de după rotația guvernamentală.

În opinia lui Kelemen Hunor, PSD a încercat ulterior să își impună din nou poziția de partid dominant, fără de care nu ar fi trebuit să fie luată nicio decizie importantă. Bolojan a avut însă un alt profil de lider, ceea ce a dus la conflicte permanente.

Tensiunile au devenit deosebit de puternice în jurul majorării vârstei de pensionare și al înăspririi regulilor privind pensiile pentru angajații din justiție. Conflictul s-a accentuat după ce premierul a anunțat că intenționează să continue reforma și în cazul altor categorii privilegiate care beneficiază de pensionare anticipată.

Deși ruptura dintre partenerii de guvernare s-a produs abia în aprilie, Kelemen Hunor spune că încă din decembrie era evident că această colaborare nu mai putea continua.

Președintele UDMR consideră că PSD s-a grăbit să doboare guvernul și nu s-a pregătit pentru ceea ce urma. România nu are un mecanism de moțiune de cenzură constructivă, ceea ce înseamnă că pentru demiterea guvernului nu este necesară desemnarea simultană a unui nou premier și prezentarea unei majorități funcționale.

Kelemen a dat exemplul Germaniei, unde o moțiune de cenzură poate fi depusă doar dacă este nominalizat și candidatul pentru funcția de cancelar.

În opinia sa, după căderea Guvernului Bolojan, PSD ar fi trebuit să își asume guvernarea, chiar și sub forma unui cabinet minoritar. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, criza politică de peste o sută de zile ar fi putut fi evitată.

Kelemen: Nicușor Dan este răbdător, dar "31 de voturi sunt doar 31 de voturi"

Potrivit lui Kelemen Hunor, întâlnirile comune dintre liderii partidelor sunt inițiate, de la căderea guvernului, doar de președintele Nicușor Dan. Liderii politici discută și separat între ei, însă fostele partide din coaliție nu mai poartă aproape deloc negocieri organizate. Kelemen spune că discuțiile de la Palatul Cotroceni au un ton mult mai civilizat decât mesajele transmise public, chiar și atunci când participanții nu sunt de acord.

Liderul UDMR l-a descris pe Nicușor Dan drept un om "extrem de răbdător”, precizând că au existat situații în care discuțiile pentru apropierea pozițiilor au durat mai mult de două ore.

Kelemen a mai spus că vorbește sau se întâlnește săptămânal cu toate părțile implicate, deoarece consideră că prelungirea crizei este extrem de dăunătoare.

UDMR a venit cu mai multe propuneri de compromis, însă acestea nu ar fi oferit garanția că următorul guvern ar putea rămâne în funcție până la alegerile din 2028.

Influența UDMR are însă o limită clară, a subliniat Kelemen: formațiunea dispune de 31 de voturi în Parlament.

Un guvern minoritar în septembrie?

Kelemen Hunor este convins că următorul guvern va fi unul minoritar și consideră că alegerile anticipate trebuie evitate.

Potrivit acestuia, Nicușor Dan a transmis că la începutul lunii septembrie va desemna un candidat pentru funcția de premier, fără să precizeze însă cine va fi acesta.

Președintele așteaptă în prezent ca una dintre tabere să poată demonstra că are cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului. Niciuna dintre ele nu poate asigura însă această majoritate.

Kelemen Hunor consideră că, în aceste condiții, șeful statului va trebui să își asume un risc. El poate alege unul dintre cei doi candidați cunoscuți sau poate solicita unei alte persoane să formeze guvernul.

Liderul UDMR se așteaptă ca următoarea încercare de formare a guvernului să poată obține susținerea Parlamentului, după care sprijinul pentru cabinetul minoritar să fie negociat de la caz la caz.

UDMR nu este interesată de alegeri anticipate. Kelemen Hunor a folosit o expresie populară pentru a descrie poziția formațiunii: "Necazul oricum vine. Nu trebuie să îi ieșim noi în întâmpinare".

În opinia sa, dacă nu poate fi găsită o soluție stabilă pentru doi sau doi ani și jumătate, atunci trebuie găsite soluții pentru perioade mai scurte.

AUR, marele câștigător al crizei politice

Kelemen Hunor consideră că principalul beneficiar al prelungirii crizei este AUR.

Potrivit liderului UDMR, partidul a crescut de la aproximativ 20% la 30-40%, fără să fie nevoit, practic, să facă nimic. El estimează în prezent susținerea AUR la peste 35%.

Kelemen avertizează că, dacă AUR va ieși pe primul loc la alegerile din 2028, președintelui îi va fi foarte greu să evite desemnarea partidului pentru formarea guvernului.

În caz contrar, împotriva AUR ar trebui să se unească tocmai partidele care, în prezent, nu reușesc să ajungă la un acord nici măcar pentru învestirea unui guvern de tranziție.

Kelemen consideră că aceasta este cea mai mare miză politică a actualei crize.