Galerie foto “Nu sunt un om rău” a scris un tată în biletul de adio, apoi şi-a luat viaţa, în Marea Britanie

• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1

Edward McEwan, din Pollok, Glasgow, şi-a pus capăt zilelor pe data de 21 februarie, după o perioadă lungă de timp în care s-a luptat cu dependenţa de cocaină şi problemele mintale.

Era iubit de familie şi apreciat de comunitatea sa, dar a decis să renunţe după ce a cerut în nenumărate rânduri ajutor pentru a-şi vindeca problemele, pentru a renunţa la droguri şi a încerca să scape de depresie şi anxietate. Deşi familia i-a fost alături, apropiaţii spun că i s-a refuzat sprijinul de către cadrele medicale.

Tânărul de 28 de ani s-a mutat împreună cu partenera sa, Christie, în vârstă de 23 de ani, și cu bebeluşul lor Teddie Edward, dar când lucrurile păreau să fie mai bune, a început să „audă voci” şi să se simtă complet debusolat de tot ce se afla în jurul său.

Tânărul nu a apucat să-şi cunoască al doilea copil

În timp ce iubita lui era însărcinată în 28 de săptămâni cu al doilea fiu, trecând de la un apartament la altul din cauza unor problemel legate de custodie dintr-o relaţie anterioară, starea lui Edward s-a înrăutăţit şi a recurs pentru prima dată la suicid. Evenimentul a avut loc în iunie 2019, dar nu a reuşit să-şi ducă planul la bun sfârşit.

Sora lui, Lizzie, în vârstă de 31 de ani, și verişoara, Annemarie, în vârstă de 37 de ani, care strâng fonduri acum pentru două organizații caritabile de dependență și sănătate mintală au făcut anunţul trist: „Din păcate, duminică, 21 februarie 2021, Edward și-a luat viața la vârsta de 28 de ani. Acest lucru ne-a spulberat familia, prietenii și comunitatea din Pollok. Edward a lăsat în urmă atâtea inimi frânte, în special pe ale mamei și tatălui său, a lăsat în urmă cinci surori mai mari, pe iubita Christie și băiețelul lor Teddie, pe Sunnie, care se va naşte în iunie"

„Edward s-a luptat atât de mult în viață, s-a născut cu craniosinostoză, unde pata moale din cap i s-a închis prea devreme, a avut nevoie de diverse intervenții chirurgicale și, în cele din urmă, i-a fost introdusă o placă la zona capului. Chiar și după toate acestea părea un băiat norocos, atât de fericit, plin de viață și avea o inimă complet de aur. Dar, în ultimii doi ani, Edward s-a luptat cu sănătatea sa mintală, începuse să audă voci și avea perioade de dispoziție extrem de scăzută. Credem că Edward s-a simţit eşuat din atâtea aspecte, după ce s-a luptat enorm cu problemele sale, încât medicii îi spuneau că nu îl puteau ajuta psihiatric până nu îşi trata problema dependenţei şi invers. A simţit că nu paote obţine ajutorul şi sprijinul de care avea disperată nevoie. După moartea lui, familia a primit cheile înapoi de la apartamentul său şi au găsit o foaie de hârtie cu gândurile şi obiectivele pe care voia să le atingă în viaţa sa, mesaj citit la înmormântare de sora lui, Lizzie, care a atins inimile tuturor şi a creat multă emoţie” a adăugat verişoara acestuia. 

O scrisoare lăsată într-un sertar a fost găsită de familie. În ea, tânărul îşi aşternuse obiectivele, visurile şi dorinţele pentru viitor, incluzând căsătoria cu iubita lui, depăşirea dependenţei şi dorinţa de a-i face mândri pe cei dragi. Scrisese însă şi că fiul său ar merita un tată mai bun decât el, că este deprimat şi că nu-şi poate vindeca durerea, fiind problema propriei lui cauze.

„Erau lucrurile simple din viață pe care le dorea Edward - să fie iubitul și tatăl perfect. Nu erau așteptări mari. A vrut mereu să-i ajute pe ceilalți, chiar dacă se chinuia singur; străzile au fost căptușite de oameni în ziua înmormântării sale. Chiar și vecinii spuneau că a fost un băiat atât de drăguț” a mai spus verişoara, Annemarie.

Familia, numită „Armata lui Edward” îşi doreşte acum să crească gradul de conştientizare în ceea ce priveşte sănătatea mintală şi lupta cu dependenţa, îndeplinind şi unul dintre obiectivele sale: să urce pe muntele Ben Nevis. Mai bine de 41 dintre membrii familiei şi prieteni se vor echipa cu tricouri memoriale şi vor pune poze cu Edward în vârful muntelui, în luna iulie a acestui an, în memoria sa.

Apropiaţii şi-au propus de asemenea să strângă suma de 2.000 de lire sterline pentru a dona între serviciile de asistență pentru dependența familială din Glasgow și Casa lui Chris, potrivit The Scottish Sun.

„Nu vrem ca alte familii să simtă ce simțim noi acum. Există încă un stigmat în jurul sănătății mintale. Oamenii cred că este ceva de care să-ți fie rușine, dar nu este. Edward cerșea ajutor. Ceva trebuie să se ofere, trebuie să existe mai mult ajutor și un loc la care să se îndrepte, se pare că boala afectează tot mai mulți oameni, în special bărbați tineri" a adăugat verişoara tânărului.

Scrisoarea lăsată înainte de moarte

“Bună, sunt Edward. Am cea mai uimitoare familie din lume. Am o iubită care este lumea mea. Sunt bolnav prin dependenţă. Am un fiu care merită ceva mai bun decât mine. El este steaua pe care n-am crezut vredată că o pot avea. Sunt deprimat, încerc să-mi vindec durerea prin a-mi ieși din minţi. Eu sunt problema pentru mine.

Sper ca într-o zi să pot trece peste adicţia mea. Sunt suicidal, dar nu-i pot lăsa în urmă pe oamenii pe care îi iubesc. Există modalități pentru a-mi ordona calea. Nu sunt un om rău. Îmi iubesc atât de mult fiul, prietena şi familia. Te rog Doamne ajută-mă şi ghidează-mi calea. Vreau ca prietena mea Christie să fie mândră de mine şi să mă iubească.

Aş vrea să mă caţăr pe muntele Ben Nevis cu fiul meu. Vreau să conduc. Vreau să mă căsătoresc cu prietena mea. Vreau să-mi fac mândră familia. Vreau să-mi recâştig viaţa înapoi. Vreau să îi ajut pe alţii. Vreau să am un loc de muncă constant şi o casă minunată”

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰