Video "Căutăm autodistrugere". Cum recunoști somatizarea și când trebuie să mergi la medic
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Dureri de cap, palpitații, probleme digestive sau o oboseală care nu mai trece. Uneori, corpul ne dă semnale că stresul și grijile au devenit prea greu de dus. Ajungem să ne simțim rău chiar și atunci când analizele ies bine, pentru că emoțiile pe care le reprimăm se pot manifesta și prin simptome fizice. Fenomenul se numește somatizare și ne poate afecta viața de zi cu zi. Totuşi, asta nu înseamnă că nu avem o problemă reală de sănătate, iar vizita la un medic specialist nu ar trebui amânată.
"Ai sentimentul că te doare într-o parte, dar legăturile şi cauza sunt în altă parte". "Când am început să lucrez...Dureri de stomac sau de cap. Au fost și încă sunt manifestări şi când fac analize sunt sănătoase". "Ceea ce ținem în noi și nu somatizam, ne face rău la tot organismul. (...) Oboseală cronică şi dureri de cap", au spus oamenii,
Şi lista poate continua. Sunt simptome care apar sau se accentuează în perioadele de stres, după o despărțire, în momente de nesiguranță sau atunci când trecem prin schimbări cărora ne este greu să le facem față.
"Somatizarea asta înseamnă dureri de cap, palpitații... Putem fi numiți bolnavi închipuiți. Practic, mimăm acea boală", a afirmat Laura Panait, medic de familie.
O despărțire după 11 ani de relație i-a provocat palpitații și dureri fizice
Doar că o facem inconştient, atunci când emoţiile ne copleşesc. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Robert. După 11 ani de relaţie, a trecut printr-o despărţire în care nu a pierdut doar omul iubit, ci și un stil de viaţă pe care îl construise în doi. Dincolo de suferinţa afectivă, au apărut și simptome fizice.
Reporter: Ce simțeai atunci, pe plan fizic?
Robert, 32 de ani: Autodistrugere..căutăm autodistrugere că nu putem face faţă sentimentelor interne.
Reporter: Aveai palpitaţii?
Robert: Da, da, am și în continuare când vorbvesc despre. Pleacă totul de la creier, ne afundam în durere, despărțire și incurajăm corpul să simtă o durere pe care o putem gestiona mai ușor prin pastile ca sa scape de greutatea interioară, de ceva ce nu poţi vindeca, sufletul şi inima.
"În momentul în care adultul se trezește într-o situație nouă și nu poate face față, va somatiza prin cefalee, palpitații, are impresia că are probleme cardiace", a explicat Anca Dumitrașcu, psiholog.
Asta nu înseamnă că orice durere are o cauză emoțională. Dacă simptomele persistă, ar trebui să facem investigaţii. O durere de cap, un stomac deranjat sau inima care începe să bată din ce în ce mai tare. Sunt simptomele cae ar trebui să ne îngrijoreze, mai ales când stresul intervine. Ar trebui să ştim când corpul ne cere o pauză sau ar fi bine să cerem ajutorul unui medic.
"Atunci când avem simptome ca oboseala cronică, insomnii, mergem la medicul de familie, facem un set de analize de sânge. Dacă sunt în parametri normali și simptomele se repetă în condiții de stres, este clar că trebuie să mergem la psiholog sau medic psihiatru", a spus Laura Panait.
Somatizarea la copii. Cum pot stresul și emoțiile să provoace dureri de burtă
Chiar și copiii pot somatiza, ba mai mult, uneori o fac mai des și mai intens decât adulții. Cătălina a ajuns cu fiica sa de 9 ani la medic după ce aceasta a început să se plângă frecvent de dureri de burtă.
"Ori o trăire intensă peste zi la şcoală, ori o acomodare grea la anumite trăiri şi se trezea de dimineaţă cu dureri de burtică, fără să aibă ceva digestiv. Am ajuns la psiholog din cauza acomodării mai grrea la şcoală, în colectiv nou", a mărturisit Cătălina.
"Somatizarea este mai dificilă la copii, în general, la vârstele de 0-3 ani și 3-6 ani, două vârste delicate. Întâlnim la copiii între 0 și 3 ani dificultăți de adormire, dureri de burtă, nevoia foarte mare de apropiere de părinte. Aproape că nu îl poate lăsa la creșă, la grădiniță, pentru că el nu poate simți emoții intense. Poate duce la refuzul copilului de a ieși din casă", a mai explicat Anca Dumitrașcu.
Dacă analizele nu au arătat nicio problemă de sănătate fizică, putem începe să lucrăm și cu emoțiile noastre: să vorbim despre ce ne apasă, să găsim metode prin care să ne relaxăm și, dacă nu reușim singuri, să cerem ajutorul unui psiholog.
Reporter: Ce te-a ajutat cel mai mult?
Robert: Motocicleta. Când treci printr.o perioadă grea găsiţi ceva ce vă place să faceţi.
"Ceea ce ținem în noi și nu somatizăm ne face rău la tot organismul. Îmi dau singură cu reveneală. Este bine să comunicăm, să scoatem tot ce trăim în exterior", a povestit Cătălina.
Ce afecțiuni pot fi agravate de stres. Legătura dintre emoții și sănătatea fizică
Andreea a simțit pe propria piele cât de mult te pot afecta emoțiile negative ținute în tine ani la rând, după ce legătura cu mama sa a început să se răcească.
"Lucrez mult cu mine ca în momentul de față să îmi înțeleg mai bine mama și să îmi iert mama. A rămas ceva acolo tot timpul. Sunt anumite emoții care, strânse acolo sau pe fondul unor supărări, se declanșează și fiziologic, de exemplu, boala care afectează tiroida. Și mie chiar mi s-a declanșat așa ceva exact în momentul acela", a povestit Andreea, 42 de ani.
"Orice boală organică are o explicație psihologică... În toate studiile este menționat stresul. Factorii stresori pot veni și din amintiri de la 3 ani pe care nu le-ai procesat. Există metode psihoterapeutice prin care poți accesa amintiri din inconștient, prin tehnici de relaxare", a spus Anca Dumitrașcu.
Printre afecțiunile care pot fi declanșate sau agravate de stres se numără gastrita și ulcerul, sindromul de colon iritabil, refluxul gastroesofagian, psoriazisul și dermatita, dar și hipertensiunea arterială sau anumite tulburări de ritm cardiac. Această corelație directă între stările noastre emoționale și manifestările fizice a fost analizată şi de renumitul medic Gabor Maté în volumul său, "Cand corpul spune nu." Cartea a devenit un bestseller internațional tradus în peste 30 de limbi.
