Sabotajele din UE, inclusiv România, ordonate direct de Putin. Unitatea care duce un război secret în Europa
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Kremlinul a avertizat Germania, printr-un canal neoficial de comunicare, că atacul eșuat cu drone de la începutul lunii august asupra aeroportului Leipzig-Halle nu va fi ultimul, arată o investigație publicată de The Wall Street Journal. Vladimir Putin a ordonat personal intensificarea sabotajelor împotriva statelor UE şi NATO, iar ce s-a întâmplat la Leipzig a fost doar primul episod al acestei campanii hibride, mai arată ancheta. Berlinul lua în considerare invocarea articolului 5 al NATO, dacă atacul ar fi provocat un număr mare de victime.
Vladimir Putin a ordonat intensificarea sabotajelor împotriva statelor UE şi NATO, iar atacul eșuat de la Leipzig a fost unul dintre primele episoade ale acestei campanii hibride, scrie The Wall Street Journal.
Pe 4 august, trei drone încărcate cu explozibili au atacat un aeroport-cheie din Leipzig, folosit inclusiv pentru livrarea ajutorului militar către Ucraina. Una dintre drone a lovit un avion cargo ucrainean model Antonov, dar nu a explodat. O alta a lovit un alt avion, iar a treia a explodat în apropierea aeroportului. Erau înarmate cu explozibil Semtex de uz militar și au fost ascunse în tufișuri și sub copaci, în afara perimetrului aeroportului.
Totodată erau dotate cu cartele SIM 5G din Germania, astfel că puteau fi pilotate de la distanță, prin internet. Specialiștii germani au urmărit comunicațiile acestora până la servere folosite anterior de serviciile rusești de informații militare. Oficialii germani susțin că erau pilotate de agenți ruşi GRU. Explozibilul a fost ascuns în conserve alimentare care au fost apoi închise la loc și prevăzute cu detonatoare. Potrivit anchetatorilor, dispozitivele conțineau și bucăți de oțel, care, în momentul exploziei, se spărgeau în bucăți și astfel se împrăștiau schije care puteau provoca răni mortale.
Kremlinul a avertizat Germania că atacul asupra aeroportului Leipzig nu va fi ultimul
Potrivit unor oficiali europeni citați de The Wall Street Journal, serviciile americane de informații consideră că Vladimir Putin a ordonat personal intensificarea unei campanii de sabotaj și operațiuni hibride împotriva statelor NATO. Iar ce s-a întâmplat la Leipzig a fost doar unul dintre primele episoade. Un oficial de la Kremlin care păstra informal legătura cu guvernul german și-a contactat omologul de la Berlin, după atac, și l-a avertizat că Leipzig nu avea să fie ultimul, spun sursele citate de WSJ.
Momentul ales ține de frustrarea Kremlinului, deoarece nici luptele de pe front, nici negocierile cu Washingtonul nu au forțat Ucraina să accepte concesiile dorite de Putin. "Kremlinul este dezamăgit că discuțiile cu Statele Unite nu au dus la normalizarea rapidă a relațiilor, așa cum spera", a declarat Thomas Graham, un fost oficial american, implicat în prezent în discuții informale cu Kremlinul.
Nemţii luau în calcul invocarea articolului 5 al NATO după atacul de la Leipzig
De cealaltă parte, consilierii cancelarului german Friedrich Merz au spus că, dacă atacul ar fi provocat un număr mare de victime, luau în calcul invocarea articolului 5 al NATO, care ar obliga restul alianței să se mobilizeze pentru apărarea Germaniei. Răspunsul poate varia de la sprijin diplomatic până la o lovitură militară. Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
În ultimele luni, țările europene au înregistrat o creștere puternică a așa-numitelor atacuri din zona gri. Polonia, Lituania și Bulgaria au raportat sabotaje asupra unor stații Starlink. Iar în august, mai multe fabrici de drone din Estonia și Polonia au fost ținta unor atacuri prin incendiere. În aceeași lună, autoritățile slovace au anunțat că au dejucat un atac similar, planificat împotriva unei fabrici ucrainene de drone aflate în Slovacia. De asemenea, recent s-au înmulțit atacurile cu drone împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei.
În acest timp, liderii europeni au avertizat public asupra riscurilor și au discutat în privat cum să răspundă. "Rusia poartă un război împotriva Europei; nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva noastră", a avertizat Merz la începutul acestei luni. De partea cealaltă, Rusia a negat orice implicare în operațiuni de sabotaj în Europa. Ca răspuns la acuzațiile Berlinului, Putin a întrebat la începutul lunii septembrie: "Unde sunt dovezile?"
Şi secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat la începutul acestei luni că spirala escaladării s-ar putea extinde în țările NATO și ar putea "transforma rapid ceea ce este un război între două țări într-un conflict regional mult mai amplu și mult mai periculos".
La sfârșitul lunii august, șeful CIA, John Ratcliffe, s-a dus la Moscova, pentru a relansa negocierile de pace, dar și pentru a avertiza Rusia să nu își intensifice atacurile împotriva aliaților europeni. După vizită, i-a avertizat personal pe omologii săi din serviciile europene de informații și pe unii lideri politici că Moscova își intensifică operațiunile de sabotaj la adresa țărilor lor.
Ce este SSD, unitatea care duce un război secret împotriva Europei
Potrivit oficialilor occidentali, atacurile hibride ale Rusiei sunt coordonate de o ramură a serviciului rus de informații militare, GRU. Cunoscută sub numele de Serviciul pentru Misiuni Speciale (SSD), ea a fost creată în 2023 prin reunirea unora dintre cele mai periculoase unități secrete ale Rusiei, cu misiunea de a duce un război secret împotriva Europei. Este format din agenți care pot acționa sub identități false, prin intermediari sau prin rețele locale, astfel încât legătura cu statul rus să fie greu de demonstrat.
SSD este condus de general-colonelul Andrei Averianov, un veteran al acestui tip de război clandestin. Pe seama agenților săi au fost puse asasinate, otrăviri și atentate cu bombă în întreaga Europă. Serviciile de informații occidentale au stabilit că atacul de la Leipzig a fost coordonat de colonelul Denis Smolianinov, unul dintre subordonații acestuia. Tot el ar fi coordonat o operaţiune de introducere a unor colete cu dispozitive incendiare în rețeaua DHL. Scopul era provocarea unor incendii la bordul avioanelor civile care transportau colete spre Marea Britanie și America de Nord, pentru a le doborî.
Rușii au trimis în secret agenți, explozibili și arme în întreaga Europă
Anchetatorii au descoperit rețele care introduceau clandestin în UE explozibili, drone și arme, precum și case conspirative sau depozite ascunse subteran în apropierea aeroporturilor, a producătorilor de armament și a altor ținte.
Scopul acestor atacuri hibride este acela de a provoca haos pentru a întări opoziția politică față de ajutorul militar acordat Ucrainei.
Anchetatorii germani cred că logistica de la sol în cadrul operațiunii din Leipzig a fost coordonată de Oleg Levușkin, fost ofițer în armata rusă, recrutat de GRU după o condamnare penală. El a coordonat mai mulți agenți belaruși care au transportat explozibili peste graniță, au asamblat dronele și le-au amplasat pentru atac.
În această misiune, Serbia a fost folosită drept centru logistic pentru a transporta în Germania drone și dispozitive explozive. După atac, autoritățile sârbe au arestat șapte suspecți, inclusiv o persoană cu dublă cetățenie, rusă și sârbă. Toți au fost acuzați că făceau parte dintr-un grup organizat care procura și depozita explozibili și drone pentru de a le trimite în țări din UE.
Cu două zile înaintea atacului de la Leipzig, Levușkin și cel puțin un complice din Belarus au zburat din Germania în Serbia, iar de acolo înapoi în Rusia.
