Video Fiecare român a ajuns dator cu 45.000 de lei. Expert: Economia României, la un pas de criză şi recesiune

Autorităţile au dat cu o mână, au mărit pensii şi salarii, iar acum vor să ia cu alta, folosind aceeaşi reţetă de micşorare a deficitului bugetar care nu i-a ieşit anul trecut. Ce-i drept, decidenţii nici nu s-au chinuit prea tare să transforme teoria în practică.

Haideţi să luăm, totuşi, lucrurile pe rând. Guvernul vrea să oprească toate angajările la instituţiile de stat până la finalul anului deşi, după aceeaşi decizie luată şi anul trecut au existat instituţii care nu doar că nu şi-au redus schema de personal ci şi-au îmbogăţit-o pe repede înainte.

Bugetarii nu vor mai avea voie, teoretic, să cumpere maşini şi mobilier. În iunie, însă, Ministerul de Interne şi SRI au primit derogare să-şi mărească parcul de autovehicule, după ce au invocat provocările noi generate de războiul din Ucraina.

Vezi și

Angajaţii de la stat pot să spun adio şi fondurilor pentru consultanţă, pregătire profesională şi investiţii din fonduri publice. De asemenea, bugetarii care gestionează fonduri europene nu vor mai primi sporuri în perioada concediilor. Vor fi oprite şi plăţile care ar fi trebuit făcute în contul retrocedărilor imobilelor confiscate. 

Acum să vedem şi contextul în care au apărut aceste măsuri de austeritate, dincolo de goana după voturi. Deciziile au fost reinstaurate într-un moment în care deficitul bugetar creşte, creşte enorm. În primele şapte luni a ajuns la 4% din PIB, un nivel pe care, de obicei, îl atingea într-un an şi jumătate, deşi nici nu ar fi trebuit să ajungă atât.

În plus, datoria publică a ajuns la aproape 53% din PIB, adică fiecare dintre noi datorăm 45.000 de lei în numele statului care s-a împrumutat pe bandă rulantă. 

Consiliul Fiscal vine cu veşti şi mai proaste. La finalul anului, deficitul bugetar va ajunge la 8% din PIB. Altminteri, dorinţa şoptită a guvernanţilor este să obţină o derogare de până la 7% din partea Comisiei Europene, deşi acum ţinta asumată este de 5%.

Noi am analizat întreaga situaţie cu Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte Asociaţiei Analiştilor Fiscali CFA România. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de acesta:

- Practic, vedem că, în primele şapte luni, deficitul bugetar a fost de 4% din PIB, iar în ritmul actual ajungem undeva la 8% din PIB, lucru care este nesustenabil şi ne poate duce în criză financiară, mai ales dacă vine şi un şoc extern peste noi.

- Guvernul este forţat să ia măsuri şi vedem că primele măsuri sunt de genul de a reduce aceste cheltuieli care sunt, hai să zicem, neesenţiale pentru funcţionarea Guvernului. Neesenţiale în sensul de diverse bunuri şi servicii cum ar fi training, consultanţă, maşini, mobilier nou. Deci se începe cu cheltuielile neesenţiale, însă anul viitor vom ajunge probabil la mult mai multe tăieri din sectorul public şi, bineînţeles, la impozite mai mari pentru sectorul privat.

- Anul viitor probabil va fi majorat TVA-ul cu două sau trei puncte procentuale. Deci de la 19%, cât este acum, probabil va creşte până undeva la 22% sau chiar 23%. De asemenea, cotele reduse de TVA vor merge către cea standard, cea nouă standard, indiferent de cât va fi ea. Probabil vor fi puse şi taxe pe proprietate. Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, vedem că totuşi acestea sunt reduse, comparativ cu alte taxe şi impozite. Nu m-ar mira să creştem şi taxele pe venituri, adică impozite mai mari pe salarii.

- Mediul privat va fi primul afectat de asemenea majorări de taxe şi impozite. Mediul privat va fi primul afectat şi apoi doar dacă vor creşte şi taxele pe venituri va fi afectat şi mediul public.

- Prin această nouă lege practic asta vor autorităţile, să-şi lase un anumit spaţiu de manevră, să mai facă nişte economii pe care să le aibă să le cheltuie. Spaţiul de manevră pe care ni-l lasă Comisia Europeană va fi extrem, extrem de mic. Adică eu mă îndoiesc că acceptă Comisia Europeană ca în şapte ani să reducem deficitul bugetar. De ce? Pentru că în şapte ani riscul e mare să avem recesiune, deşi eu cred că chiar la anul riscul e mare să avem recesiune şi atunci o luăm de la capăt cu cheltuieli mari bugetare şi cu ţintă ajunsă, depăşită, şi probabil cu deficitul ajuns din nou în 7-8%. Nu cred că e fezabil în şapte ani reducerea deficitului bugetar. 

- Vedem anul acesta cu un deficit probabil spre 8% din PIB, aşa că nu o să reuşim o creştere economică decât de 1%. E 0,7% creşterea economică pe primele şase luni, comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, în condiţiile în care indicatorii cu frecvenţă mai mare se înrăutăţesc din a doua parte a anului. Deci am fi norocoşi dacă ar creşte mai mult economia în a doua parte a anului, ca să obţinem creştere economică de 1%. În general, în anii de dinaintea alegerilor economia creşte. Mă rog, noi poate obţinem 1% creştere economică în anul acesta, dar în anul următor tocmai că vine nota de plată şi economia decelerează. De la 1% vom decelera poate în recesiune. Riscul îl văd ca ridicat să avem recesiune anul viitor.

- Cred că măsurile anunţate până acum sunt nesemnificative pentru deficitul acesta mare. Mai mult, multe din aceste cheltuieli neesenţiale sunt de mică amploare. E adevărat, sunt multe, dar de mică amploare şi, în general, e o practică a guvernelor ca pe final de an, adică în ultimele două, trei luni, să nu-şi plătească facturile. Obişnuiesc să amâne aceste plăţi pentru anul viitor, astfel încât deficitul cash să fie ceva mai bine. Astea sunt primele candidate pentru a nu fi plătite aceste facturi şi a fi amânate pentru anul viitor. Deci de asta nu văd un impact major pentru aceste cheltuieli în a reduce deficitul bugetar.

- Pe termen mediu, este un război lângă noi care poate avea efecte negative surprinzătoare. În al doilea rând, vedem că economia germană stagnează, e un risc de recesiune şi acolo. Vedem apoi şi bursa americană care dă semne că ceva nu e în regulă cu economia americană, că există un risc mare de recesiune, dar încă undeva la sub 50%, de recesiune şi în cazul economiei americane. Iar o economie americană în recensiune afectează întreaga lume, deci inclusiv pe noi. Există şi un risc de reducere a influxurilor de capital ceea ce înseamnă pentru noi dobânzi mult mai mari plătite la datoria publică.

- Am văzut în iulie că inflaţia a crescut, din nou, peste 5. Partea de creşteri de pensii şi partea de creşteri de salarii pun presiune pe cereri şi pe preţuri şi o să mai avem anul viitor încă un şoc. Eu mă aştept şi cred că sunt şanse foarte mari să avem o majorare de TVA, cum am mai spus, iar asta înseamnă că o să mai adăugăm două, trei puncte la inflaţie. Deci s-ar putea ca inflaţia să meargă către 6 anul viitor, după care să reînceapă să scadă undeva la mijlocul anului, însă o să rămânem cu o inflaţie ridicată, în mod normal, în următorii doi ani. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰