Video Interviu cu Virgil Bălăceanu, general în rezervă: "Folosirea baloanelor de spionaj în războiul din Ucraina nu ar avea niciun avantaj"

Autorităţile din Ucraina au precizat că au doborât nu mai puţin de 6 baloane de spionaj depistate deasupra Kievului. Generalul Virgil Bălăceanu spune că o asemenea abordare nu are cum să producă efecte semnificative şi să-i ajute pe ruşi să colecteze informaţii vitale în contextul în care sateliţii moderni au devenit extrem de puternici şi pot transmite date mult mai clare. Un singur efect pozitiv al folosirii baloanelor de spionaj ar fi acela că pentru doborârea lor se folosesc rachete speciale, care lovesc la o altitudine mare, iar desconspirarea poziţiilor acestora ar crea un avantaj pentru armata rusă.

În ceea ce priveşte folosirea aviaţiei într-o eventuală viitoare ofensivă a ruşilor în Ucraina, general Bălăceanu este de părere că acest lucru ar ajuta foarte mult forţele terestre care luptă la sol. Totuşi, generalul în rezervă Bălăceanu a menţionat că ruşii au evitat până acum să folosească aviaţia pentru bombardarea zonelor locuite pentru a nu mări numărul deceselor în rândul civililor.

Kievul a anunţat că a doborât 6 baloane de spionaj trimise de Rusia. Explicaţi-ne de ce ar face Rusia aşa ceva? De ce odisea aceasta a baloanelor de spionaj se înteţeşte şi îşi face simtiţă prezenţa şi în cursul propriu-zis al războiului?

Este la modă acum, la propriu, această prezenţă a baloanelor, fie în teritoriul Statelor Unite, fie Moldova, fie România deşi nu s-a confirmat. Apar informaţii şi din Ucraina. Putem să mergem pe acest scenariu, că ar fi folosie pentru spionaj, pentru război electronic, folosite în scopuri militare. Dacă discutăm despre China, ei ar putea spune că le-au folosit în scopuri meteorologice. În Ucraina, nu cred că ruşii le-au trimis ca sa vadă condiţiile meteo. Baloanele sunt uşor identificabile, chiar dacă pot zbura la altitudini mari. Sunt uşor de distrus pentru că viteza lor este dată de viteza curenţilor de aer, pot fi recuperate părţile componente, pot fi cercetate şi se poate demonstra dacă a fost o acţiune de spionaj sau nu. Întrebarea este de ce s-ar folosi asemenea metode care sunt destul de învechite, dacă vorbim despre folosirea lor în scop militar. Adică, am fi undeva pe la începutul Primului Război Mondial când zeppelin-urile se foloseau masiv. Aş vrea să vedem rezultatele americanilor, după studierea primului balon.

De ce le-am folosi? Ne gândim că suntem în epoca sateliţilor care au o precizie mai mare decât a baloanelor de spionaj. Care ar fi avantajele unui balon faţă de un satelit, spre exemplu?

Nu ar avea niciun avantaj. Aparatura care există pe satelit este mult mai complexă, acuitatea datelor e mult mai bună, suprafaţa de acoperire e mai mare. Sateliţii pot realiza cercetări la suprafaţă sau în subsol, la suprafaţa apei sau subacvatic. E greu de răspuns de ce s-ar folosi în secolul XXI aceste baloane în scopuri militare. Ele sunt consacrate în domeniul meteorologic. Dacă ar folosi ruşii deasupra Ucrainei, ele sunt uşor observabile şi pot fi doborâte lesne.

Ministerul Apărării de la Kiev spunea că dacă le doboară, ceea ce au şi făcut, ruşii obţin totuşi ceva: identifică poziţiile de tragere ale apărării antiaeriene. Ce câştigă ruşii din asta?

Da, este o posibilitate. Poziţiile de tragere pot fi identificate şi prin survolul unei aeronave la o altitudine care să nu permită doborârea. Putem interpreta şi printr-un asemenea scenariu. Trebuie ţinut cont că baloanele zboară la altitudini mari şi doar folosirea unor rachete speciale pentru asemenea altitudini ar duce la doborârea lor. Regula este ca ele să fie distruse cu aviaţia. Nu ştiu de ce ucrainenii n-au ridicat aviaţia.

Ar trebui să se schimbe ceva la felul în care România, şi prin extensie NATO, privesc cerul?

Vom lăsa specialiştii să analizeze. NATO observă cerul cu foarte multă acuitate şi vigilenţă. Sistemul nostru naţional este unul modern prin dotările de ultimă oră. Sunt şi mijloacele NATO prezente în România. Specialiştii ne vor spune dacă folosirea intensivă a acestor baloane are şi un rezultat pozitiv, în sensul obţinerii de informaţii, a desconspirării unor poziţii de trageri şi probabil atunci se vor gândi şi la alte mijloace în ceea ce priveşte protecţia împotriva unor astfel de baloane. Îmi este greu să disting concluziile. Pe de o parte este o ştire de senzaţie, dar deocamdată nu putem ajunge la o concluzie bine documentată. Aceste baloane nu au nicio influenţă asupra modului de desfăşurare a războiului din Ucraina. Acum, problemele de apărare au prioritate şi în România. Acum, prioritară este componentă militară. Dictează deciziile politice, aspecte economice, o direcţie a politicilor externe. Noi, în NATO, nu privim lucrurile legate de un posiibil război decât pe cele două dimensiuni: de descurajare şi de apărare.

Apar informaţii din Financial Times că Rusia şi-ar aduna avioanele de luptă tot mai aproape de graniţa Ucrainei şi că urmează o ofensivă aeriană cu avioane şi elicoptere care să susţină ofensiva terestră mult slăbită în ultima perioadă. Cum ar schimba asta paradigma de război pe front?

Aş nuanţa o "ofensivă mult slăbită". Ar fi de comentat că este destul de slăbită, dar permanent reîmprospătată în zona Bahmutului. Bahmutul este asediat din luna august a anului trecut, cu anumit succes. Mai bine de două treimi din liniile de comunicaţii au căzut în mâinile ruşilor. Pe de altă parte, ruşii au deschis alte axe de ofensivă în ultimele săptămâni. Asta înseamnă că nu doar că au câştigat iniţiativa, dar îşi pot concentra efortul. Ruşii vor să cucerească zona fortificată a ucrainenilor de pe linia de demarcaţie. Să-i scoată pe ucraineni de acolo. Pe această linie a fost tot timpul, în ultimii 8 ani, un război tăcut, chiar dacă a avut şi accente de "război cald". Acum, ruşii au trecut ei la o contraofensivă în Lugansk. Războiul are două componente: componenta combinată, care înseamnă colaborarea între arme specifice forţelor tereste şi are caracter "întrunit" cănd se coordonează forţele tereste cu cele aeriene. Unei ofensive de succes nu trebuie să-i lipsească aviaţia. Fie că vorbim despre avioane de luptă sau de elicoptere. Din datele pe care le primim, pierderile ruşilor ar fi foarte mari. De regulă, cifrele nu sunt reale nici într-o tabără, nici în cealaltă.

De ce n-a folosit Rusia aviaţia până acum? De ce a trecut un an până să aflăm că se comasează avioanele la graniţă?

Nu ştim dacă este reală această comasare. Pentru că dacă vorbim despre elicoptere, ele trebuie să fie mai aproape de linia frontului. Şi ele pot acţiona "din adâncime". Pe timpul asaltului în localităţi, ruşii au evitat să bombardeze oraşele. Au folosit rachetele inteligente. Şi chiar şi aşa au fost destul de multe victime civile. Însă nu se compară pierderile de vieţi civile prin bombardarea cu rachete faţă de ce ar fi însemnat bombardament de aviaţie asupra unei localităţi.

O astfel de mobilizare a aviaţiei ar însemna o reluare a ofensivei şi spre nordul Ucrainei şi spre Kiev?

Deocamdată, nu avem niciun fel de indici că s-ar deschide direcţii operative noi. Forţele ruse din Belarus sunt foarte puţine. Belarusul e folosit intens pentru instrucţia rezerviştilor.

Sunt arme care au schimbat cursul războaielor. Care este arma care va face diferenţa în acest război?

Cred că arma care face diferenţa nu este o armă în sine. Este un cuplu între senzori, de la sateliţi, la aviaţia de cercetare, la drone, sisteme de radare. Aceste informaţii au succes când pentru lovirea adversarului se folosesc rachetele inteligente. Războiul din Ucraina are componente şi din Primul şi din Al Doilea Război Mondial. Nu credeam că vom mai asista la aşa ceva. Din Primul Război Mondial vorbim despre războiul de poziţie: amplasamente de tragere, tranşee, adăposturi şi folosirea masivă a artileriei.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰