Acuzaţii între PNL și magistrați, după suspendarea deciziei privind Congresul partidului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Reacție puternică în justiție la adresa PNL. CSM și Tribunalul București au denunțat joi presiuni asupra instanțelor, după ce liberalii au criticat decizia de miercuri, prin care puciștii din partid au obținut o mini-victorie, suspendând decizia privind convocarea Congresului Extraordinar în care a fost aleasă nouă echipă Bolojan. În replică, PNL a cerut explicații "clare și transparente" de la Tribunalul București și CSM. Aseară, partidul lui Ilie Bolojan a acuzat că Tribunalul București a înființat completuri specializate pentru dosarele partidelor politice la doar două zile după Congresul Extraordinar al PNL.
Reprezentanții liberalilor au transmis, după reacțiile venite de la CSM și Tribunalul București, că Partidul Național Liberal respectă justiția, dar consideră legitimă dezbaterea privind imparțialitatea măsurilor administrative adoptate în cazul deciziei privind Congresul PNL.
PNL răspunde CSM
"Partidul Național Liberal respectă independența justiției, hotărârile instanțelor și dreptul fiecărei instanțe de a-și organiza activitatea potrivit legii. Tocmai din acest motiv, considerăm că orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu. Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice", se arată în comunicatul PNL.
Potrivit liberalilor, există două aspecte obiective care justifică solicitarea unor explicații suplimentare. "În primul rând, timp de peste două decenii, din 2004 și până în prezent, numărul foarte redus al cauzelor având ca obiect partidele politice nu a impus constituirea unor asemenea completuri specializate. Faptul că această necesitate apare tocmai acum ridică în mod firesc întrebări care merită un răspuns clar. În al doilea rând, aceste completuri au fost constituite exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL, fără ca opiniei publice să îi fie prezentate criteriile concrete după care au fost desemnați judecătorii care le compun", se precizează în comunicat.
În același timp, adaugă PNL, standardele internaționale dezvoltate de OSCE și Comisia de la Veneția consacră principiul autonomiei partidelor politice ca asociații private. "Acestea arată că organizarea internă, interpretarea propriului statut, alegerea conducerii și soluționarea conflictelor interne trebuie să aparțină, în primul rând, partidului, iar intervenția autorităților statului trebuie să fie una limitată și proporțională, după epuizarea mecanismelor interne de soluționare a litigiilor. Tocmai de aceea, cu atât mai mult într-o cauză care privește funcționarea internă a unui partid politic, orice măsură administrativă excepțională privind constituirea unor completuri specializate trebuie să fie însoțită de explicații clare și transparente. O astfel de transparență este esențială pentru consolidarea încrederii publice în imparțialitatea actului de justiție", menționează PNL.
PNL spune că nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor. "Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată. Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime. Partidul Național Liberal va continua să își exercite toate drepturile procesuale exclusiv prin mijloacele prevăzute de lege și Constituție", mai transmit liberalii.
Miercuri, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formațiunii politice din 21 iunie. Contestația a fost depusă de optsprezece liberali din tabăra Veștea. După decizia Tribunalului, PNL a reacționat într-un comunicat, făcând trimitere la constituirea completurilor.
"Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze", au atras atenția liberalii. Totodată, PNL a atras atenţia că este o "decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM".
Reacţia CSM
În replică, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis joi că, într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public. "Independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept. Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor", se arată într-un comunicat de presă al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM consideră că declaraţiile "respectivului partid politic" sunt "fără precedent", iar "gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formaţiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti". "Contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei", adaugă sursa citată.
CSM reaminteşte că însăşi Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că "reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora".
Membrii Consiliului subliniază că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti din întreaga ţară, peste 3.500 de judecători au constatat "existenţa unei degradări fără precedent a discursului public şi politic la adresa justiţiei", concretizată în "campanii repetate de discreditare a instanţelor şi a magistraţilor".
"Reacţiile actuale la adresa Tribunalului Bucureşti şi a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste şi care pune în pericol autoritatea puterii judecătoreşti", se arată în comunicatul citat.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită "tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanţelor judecătoreşti şi să îşi valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenţei justiţiei, a autorităţii hotărârilor judecătoreşti şi a valorilor constituţionale care stau la baza statului de drept".
"Într-o democraţie constituţională, litigiile se analizează în faţa instanţelor, nu în spaţiul public prin delegitimarea autorităţii judecătoreşti", se mai arată în comunicatul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Reacţia Tribunalului Bucureşti
Şi Tribunalul Bucureşti a respins, joi, acuzaţiile Partidului Naţional Liberal potrivit cărora "bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie" şi consideră "neavenite" presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluţionării unor cauze. "Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze.
Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor.
În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor.
Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.
De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice. Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric", a transmis Tribunalul București.
