Deficitul bugetar a ieșit mai bine decât ne aşteptam, dar ajustarea n-a fost gratis
Deficitul bugetar pe 2025 a coborît sub nivelul anticipat. În loc de 8,4% din PIB, estimarea preliminară indică aproximativ 7,7% din PIB, în metoda „cash”, care măsoară strict banii care au intrat și au ieșit din Trezorerie. Pe româneşte, statul tot a cheltuit mult peste cât a încasat, doar că „gaura” a fost mai mică decât scenariul de lucru. Vorbim de o diferență de 15 miliarde de lei față de țintă.
„E degeaba”, refrenul verii trecute
Din vara anului trecut s-a repetat obsesiv că toate măsurile de ajustare ar fi fost degeaba. Că majorarea TVA și a accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor, tăierea sporurilor nu ar fi produs nimic în buget, ci doar ar fi pus frână economiei. Adică, „ne chinuim inutil, deficitul tot nu scade”.
Cifrele preliminare nu confirmă această idee. Nu spun că ajustarea a fost perfectă și nici că problema e rezolvată. Dar arată că, la nivel de execuție, ceva s-a mișcat. Dacă deficitul a ieșit sub țintă, înseamnă că fie au intrat mai mulți bani decât se estima, fie au ieșit mai puțini, fie s-a întâmplat câte puțin din ambele.
De ce contează „peste estimări”
Un deficit mai mic decât prognoza e ca atunci când îți verifici contul și vezi că minusul e mai mic decât te aşteptai. Nu ești pe plus, dar nici nu mai alergi la bancă, după credit, cu aceeași panică. Pentru stat, asta înseamnă o presiune ceva mai mică pe împrumuturi și o poziție mai bună în fața piețelor. Când vii cu rezultate mai bune decât așteptările, crește șansa să te finanțezi ceva mai ieftin și să inspiri mai multă încredere. În plus, scade nevoia unor majorări suplimentare de taxe și impozite. Şi mai este un efect: bugetul pe 2026 pornește dintr-un punct mai bun. Ținta discutată pentru anul acesta este în jur de 6-6,5% din PIB.
Deficitul cash versus poza completă
Aici însă trebuie spus clar ce știm și ce nu știm. Cifra de 7,7% este „cash”. Există și o altă fotografie, cea pe metodologia europeană, care poate arăta diferit, pentru că include și anumite obligații sau costuri amânate sau înregistrate altfel. Deocamdată, nu există o confirmare a valorii finale, dar specialiştii spun că deficitul ESA ar fi undeva la 8,3%. Până apar datele complete, e prudent să tratăm cifra ca un indicator bun, dar incomplet.
Cine a plătit „economia”
La fel de important este și cum s-a ajuns aici. O parte a îmbunătățirii vine din rearanjarea finanțărilor europene și din mutarea unor proiecte, ceea ce poate reduce presiunea directă pe bugetul național. Dar 2025 a fost și un an de austeritate: taxe mai mari, cheltuieli ținute în loc, investiții amânate sau oprite. Ajustarea s-a simțit, în special, la firme și la populație.
De asta e bine să nu confundăm rezultatul cu metoda. Deficitul a scăzut, dar nu pentru că statul s-a transformat brusc într-o mașinărie suplă și eficientă, ci pentru că o parte din cost a fost împinsă în economie, către cei care plătesc și consumă.
Și aici ajungem la esență. Când politicienii sunt generoși cu banii publici ani la rând, nota de plată nu dispare. Se amână. Iar când vine, vine fie prin scumpiri, prin taxe mai mari şi cheltuieli mai mici. Exact asta trăim acum.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
