A treia criză economică în UE în decurs de 6 ani? Avertismentul Bruxelles-ului pentru statele membre
Uniunea Europeană a avertizat țările membre să nu transforme criza energetică într-o criză fiscală, prin subvenții și reduceri de taxe la carburanți. Bruxelles-ul încearcă să evite repetarea scenariului din 2022 și subliniază că blocul ar putea ajunge într-o a treia criză economică în decurs de doar șase ani, după pandemia de Covid și războiul din Ucraina.
Comisia Europeană insistă în discuțiile cu statele membre, ca subvențiile la energie, reducerile de taxe şi plafonările de prețuri să nu fie permanente sau nelimitate, pentru a evita repetarea crizei energetice din 2022, care a ridicat inflația și a dus la creșterea deficitelor, relatează Financial Times, citând surse apropiate negocierilor.
Țări precum Italia, Polonia și Spania au redus taxele pe combustibil, în timp ce altele au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Roma face presiuni și pentru relaxarea regulilor privind deficitul bugetar. Bruxelles-ul încearcă să țină situația sub control, oferind sprijin tehnic, dar insistând ca măsurile să rămână în limitele bugetare existente.
Războiul din Iran a crescut cu aproximativ 60% prețurile la petrol și gaze în Europa și a alimentat temerile privind penurii de motorină și combustibil pentru avioane. "Este un efort comun al Comisiei. Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate răsfrânge asupra întregii societăți. Comisia oferă consiliere tehnică și sprijin statelor pentru a-și construi instrumentele de politică pe care doresc să le folosească (…) în limita spațiului fiscal de care dispun. Conflictul are, din păcate, un risc major de a duce la o inflație mai ridicată, cu toate efectele negative", a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen.
Bruxelles-ul cere "coordonare și prudență" în adoptarea măsurilor de reducere a presiunii prețurilor la energie, au declarat oficiali implicați în discuțiile dintre Comisie și ministerele de finanțe din statele membre. Oficialii europeni se tem că acest conflict ar putea declanșa a treia criză economică pentru UE în decurs de șase ani, după pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia din 2022. Ambele crize au dus la cheltuieli masive (ajutoare, subvenții, sprijin pentru economie), care au crescut datoria publică în UE raportată la PIB ade la 77,8% la finalul lui 2019 la 82,1% în trimestrul al treilea al anului trecut.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat luna trecută că "politicile guvernamentale țintite pot ajuta la atenuarea șocului, reducând cererea de energie și compensând gospodăriile cu venituri mici", dar că "măsurile generalizate și fără termen limită" pot avea efect invers, alimentând excesiv cererea și crescând inflația. Ea a cerut politici "temporare, țintite și adaptate".
Și comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, le-a transmis miniștrilor de finanțe că trebuie adoptate doar măsuri de urgență "coerente" și pe termen scurt. El a avertizat că cheltuielile excesive ar putea avea "consecințe fiscale grave", în condițiile în care crizele recente și creșterea cheltuielilor pentru apărare au redus marja bugetară a guvernelor. "Avem un spațiu fiscal limitat, astfel că orice măsuri adoptate de statele membre trebuie să fie temporare și țintite", a spus Dombrovskis.
Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este "inevitabil" ca Bruxelles-ul să fie mai flexibil în aplicarea regulilor care limitează deficitul bugetar la 3% din PIB. Declarația a venit după ce Italia a prelungit până la 1 mai o acciză "temporară" de 20% pe combustibil, iar institutul de statistică al țării a estimat deficitul pentru 2025 la 3,1% din PIB.
Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut vineri Bruxelles-ului să introducă o taxă excepțională la nivelul UE pentru companiile din energie, pentru a reduce "povara asupra economiei europene și asupra cetățenilor". Solicitarea face referire la plafonarea din 2022 a veniturilor companiilor energetice, în contextul crizei gazelor provocate de invadarea Ucrainei.
Şi Polonia a redus TVA-ul și accizele la combustibil, o măsură ce duce la pierderi de venituri bugetare de 370 de milioane de euro pe lună. Guvernul intenționează să compenseze aceste pierderi printr-o taxă pe profiturile companiilor energetice, însă nu au fost anunţate şi detaliile.
Guvernele care iau în calcul subvenții și alte forme de ajutor de stat pentru sectoarele afectate au fost avertizate că trebuie să respecte în continuare regulile UE privind tranziția verde și reducerea dependenței de combustibili fosili. "Problema într-o astfel de criză este că uneori trebuie să sprijinim lucruri pe care, în mod normal, nu le-am susține, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt. Altfel, oamenii vor îngheța sau producția se va opri", a spus Jorgensen.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
