Începe o nouă sesiune parlamentară. Care sunt priorităţile coaliţiei majoritare PSD-ALDE

Noua sesiune a Parlamentului începe luni, iar printre priorităţile aleşilor PSD-ALDE se numără adoptarea noii legi a pensiilor, modificarea legii offshore, legea lobby-ului, înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări sau a Agenţiei Române pentru Investiţii Strategice şi Exporturi, precum şi adoptarea după reexaminare a legilor justiţiei şi a modificării Codurilor penale.

Opoziţia vrea demiterea Guvernul Dăncilă şi blocarea "măsurilor nocive pentru România", înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind violenţele de la protestul din 10 august şi a unei comisii de anchetă privind situaţia generată de pesta porcină africană. De asemenea, ar urma ca în această sesiune să intre în procedură parlamentară iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care vrea modificarea Constituţiei în acest sens, demersul PMP de revenire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar sunt anunţate şi două moţiuni simple împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, şi a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

A două sesiune ordinară a Parlamentului din acest an începe luni, urmând să se încheie înainte de sfârşitul lunii decembrie

La Senat, de la ora 13.00 este convocat Biroul Permanent, la ora 14.00 se vor întruni grupurile parlamentare, iar la ora 16.00 are loc deschiderea sesiunii ordinare.  Tot de la ora 16.00, este convocată în sesiune ordinară Camera Deputaţilor, după ce, de la ora 14.00, Biroul Permanent al Camerei se va întruni pentru a-şi desemna noua componenţă - vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for. 

Conform regulamentelor celor două camere, noile conduceri vor fi alese la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, votul fiind secret cu bile.

Priorităţile legislative ale PSD-ALDE

Legea pensiilor

Una dintre priorităţile Coaliţiei PSD-ALDE este proiectul noii legi a pensiilor, care a fost publicat în 9 august pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, fiind introdus în procedura legală de dezbatere publică, pentru o perioadă de 30 de zile.

”Invităm toate asociaţiile de pensionari sau orice persoană interesată să ne transmită puncte de vedere, observaţii sau propuneri de modificare. În acelaşi timp, specialiştii Casei Naţionale de Pensii Publice şi cei ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale vor participa la dezbateri publice, atât la Bucureşti, cât şi în teritoriu. Ulterior perioadei de dezbatere publică, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului României, spre dezbatere şi aprobare în comisiile de specialitate şi în Plen. Respectăm promisiunile făcute pensionarilor de a corecta un sistem inechitabil şi de a mări veniturile, astfel încât fiecărui român care a muncit în această ţară să îi fie asigurat un trai decent la bătrâneţe”, a spus ministrul.

Printre noutăţile noii legi a pensiilor se află introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte. Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă, adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare şi, în acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani, iar începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, potrivit proiectului Legii pensiilor lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Legea offshore

Legea offshore, adoptată de Parlament în sesiunea extraodrinară din luna iulie, se reîntoarce în Parlament pentru a fi modificată.

La începutul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului acestă lege, spre reexaminare, spunând că actul normativ trebuie reanalizat din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative, apreciind că prevederile legii ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre.

În cererea de rexaminare trimisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Iohannis spunea că exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanţă deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieţei interne, a contribuţiei benefice la prosperitatea economiei şi a cetăţenilor români, dar şi prin prisma consolidării securităţii energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient şi durabil, capabil să asigure o distribuţie echitabilă a beneficiilor între stat şi investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părţi, precum şi la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naţionale, arată şeful statului.

Liviu Dragnea a declarat sâmbătă seară că legea offshore nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări pe care le-a transmis către guvern, iar chestiunile importante, legate de impozitul pe venituri suplimentare şi de faptul ca 50 la sută din gazul din Marea Neagră să se comercializeze pe piaţa din România, vor rămâne neschimbate.

“Indiferent ce se va întâmpla cu mine, eu nu am de gând să cedez şi nu am de gând să pun umărul la pierderea resurselor României. Şi nu o spun apăsat o spun calm. Indiferent ce se va întâmpla, forma plecată la preşedinte nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări pe care le am şi anunţat pe care intenţionam să le transmit doamnei prim ministru, le-am şi transmis, doamna prim ministru era pregătită cu ministrul energiei să opereze nişte clarificări  în anexe. Dar chestiunile importante nu vor fi modificate şi anume impozitul pe veniturile suplimentare, cota de gaz adică 50% din gazul din Marea Neagră să se comercializeze pe piaţa din România. Am văzut că un ambasador dintr-o ţară vecină era foarte supărat că nu se comercializează şi nu devine Budapesta - hub sau Ungaria - hub de gaz”, a afirmat Liviu Dragnea.

Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări

PSD vrea să înfiinţeze Autoritatea Naţională de Interceptări printr-un act normativ care să fie adoptat de Parlament în decembrie, urmărind astfel "scoaterea serviciilor de informaţii şi a ofiţerilor serviciilor din justiţie şi politică”, potrivit unui document care include proiectele legislative ale PSD pentru perioada septembrie - decembrie şi care a fost adoptat în şedinţa de sâmbătă a Comitetului Executiv Naţional (CExN) de la Neptun. 

"Îmbunătăţirea legislaţiei pentru asigurarea unor servicii de informaţii în conformitate cu cerinţele statului de drept. Adaptarea prevederilor din legile siguranţei naţionale la nivelul celor din ţările puternic dezvoltate în acest domeniu. Reaşezarea activităţii serviciilor de informaţii în matca lor constituţională. Definirea ameninţărilor la securitatea naţională în contextul regional şi global actual. Definirea clară a atribuţiilor structurilor de informaţii”, se arată în documentul discutat de PSD.

Social-democraţii doresc astfel să înfiinţeze prin lege Autoritatea Naţională de Interceptări, urmărind "scoaterea serviciilor de informaţii şi a ofiţerilor serviciilor din justiţie şi politică”.

Termenul pentru adoptarea în Parlament a Legilor siguranţei naţionale este decembrie 2018.

PSD enumeră în acest document şi legile ce urmează să fie adoptate după reexaminare: Codul civil, Legea CSM, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul administrativ, Legea offshore, Legea guvernanţei corporative şi Legea de funcţionare a TVR.

OUG pentru Legea Lobby-ului, Legea Societăţilor cu Capital Majoritar de Stat şi înfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Strategice şi Exporturi

Conform documentului PSD, Legea Lobby-ului ar urma să fie adoptată de Guvern în luna octombrie, prin Ordonanţă de Urgenţă. "Înfiinţarea societăţilor de lobby, simplificarea accesului public la procesul de legiferare şi la cel decizional. Text de lege preluat integral din legislaţia în materie din Austria. Înfiinţează Registrul de lobby şi de reprezentare a intereselor. Legiferează profesia de lobbyst”, se arată în documentul prezentat sâmbătă la Neptun, în şedinţa CEx, şi intitulat "Modernizăm România - Proiecte legislative septembrie - decembrie 2018".

Potrivit acestuia, Legea Lobby-ului, care are ca termen de adoptare luna octombrie, prin Ordonanţă de Guvern, "va creşte transparenţa în procesul de legiferare şi în cel decizional, va permite interacţiunea mediului de afaceri cu decidenţii politici printr-o reglementare eficientă şi va permite implicarea societăţii civile în procesul decizional, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel executiv".

Tot pentru luna octombrie este prevăzută adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă a Legii Societăţilor cu Capital Majoritar de Stat, care ar viza eliminarea barierelor birocratice din activitatea companiilor de stat.. Printre beneficiile enumerate în proiect se numără eficientizarea participării statului ca acţionar al companiilor publice, creşterea vizibilităţii eficacităţii şi profitabilităţii întreprinderilor la care statul îşi consolidează poziţia de acţionar prin introducerea indicatorilor de performanţă: cifră de afaceri, salarizare, tehnologie inovativă, profit, export (noi pieţe, noi activităţi). Conform proiectului, statul va participa cu aport de capital la constituirea de societăţi sau la majorarea capitalului social al celor existente şi, pentru prima dată, statul va putea să cumpere acţiuni şi să-şi întărească rolul economic activ. 

Acelaşi document prevede înfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Strategice şi Exporturi (ARISE), printr-o Ordonanţă de Urgenţă cu termen de adoptare luna decembrie. Agenţia ar avea ca scop promovarea şi atragerea investiţiilor străine directe, identificarea de noi pieţe de export, elaborarea de strategii şi programe de promovare pentru sectoarele strategice, promovarea, pe plan intern şi internaţional, a investiţiilor străine directe în România. Conform documentului, ar urma să existe manageri de proiect dedicaţi pentru investiţii de peste 10 milioane de euro, experţi specializaţi pentru investiţii între 1 şi 10 milioane de euro, iar agenţia ar urma să aibă nouă birouri regionale la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, New York, Beijing, Cairo, Dubai, Paris şi Rio de Janeiro. 

PSD enumeră în acest document şi legile ce urmează să fie adoptate după reexaminare: Codul civil, Legea CSM, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul administrativ, Legea offshore, Legea guvernanţei corporative şi Legea de funcţionare a TVR.

De asemenea, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, sâmbătă, întrebat despre o posibilă Ordonanţă privind aministia, că i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să analizeze în Guvern ce acte normative trebuie adoptate astfel încât "zecile, sutele, miile de oameni care ori au fost condamnaţi pe nedrept, ori au fost condamnaţi pe baza unor probe şi instrumentării unor dosare folosind nişte proceduri ilegale, să poată să aibă şansa să nu ispăşească o pedeapsă sau să nu fie condamnaţi în continuare nevinovaţi". El a susţinut că "această problemă nu va putea fi ascunsă", iar Guvernul "trebuie să îşi asume ceva, să vină cu o propunere sau să propună Parlamentului" o variantă.

Obiectivele PNL în noua sesiune - moţiune de cenzură împotriva Caninetului Dăncilă, modificarea Legii CCR 

PNL are ca prim obiectiv în noua sesiune parlamentară o nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.

"Primul şi cel mai important obiectiv pentru noi, ca reprezentanţi responsabili ai cetăţenilor români, este demitere Guvernului Dăncilă. Vom pregăti cu maximă minuţiozitate moţiunea de cenzură, pentru dărâmarea cabinetului Dăncilă. Am decis să formăm o echipă mai largă de negociere şi am decis să intensificăm dialogul cu toate grupurile parlamentare şi cu fiecare parlamentar, inclusiv cu parlamentari din PSD, pentru a-i convinge că devine o necesitate absolută ca Guvernului Dăncilă să plece, să punem capăt sistemului anti-democratic, anti-european Dragnea, care riscă să arunce România în afara lumii civilizate”, a declarat, duminică, liderul PNL, Ludovic Orban, duminică, după şedinţa BPN.

De asemenea, PNL are ca prioritate pentru actuala sesiune modificarea Legii CCR. Liberalii propun exercitarea controlului constituţional de către CCR şi asupra OUG şi ordonanţelor simple, astfel încât "să nu mai existe riscul ca ordonanţe care au fost declarate neconstituţionale după adoptarea ca lege să producă efecte catastrofale pentru societate".

Ludovic Orban a mai anunţat că un alt obiectiv al PNL este de a întări funcţia constituţională a Parlamentului, iar controlul asupra Guvernului să fie mai aspru: "Al treilea obiectiv pe care îl urmărim este acela de a intări funcţia constituţională a Parlamentului, funcţia de control a Parlamentului asupra activităţii Guvernului prin toate pârghiile regulamentare pe care le avem la dispoziţie, de la comisii de anchetă până la audierea miniştrilor în comisiile de specialitate pe teme de maximă actualitate, de la moţiuni simple împotriva miniştrilor lipsiţi de performanţă, până la toate celelalte pârghii pe care le avem la dispoziţie la nivelul Parlamentului. Este din ce în ce mai clar că o mare parte dintre parlamentarii majorităţii guvernamentale au ajuns să nu mai susţină miniştrii şi trebuie să susţină practic reintrarea în funcţia constituţională a Parlamentului, de principală instituţie care să împiedice abuzurile guvernamentale şi care să controleze activitatea Guvernului".

Potrivit lui Orban, al patrulea obiectiv al liberalilor este acela de "a împiedica sau de a amâna cât mai mult adoptarea unor măsuri nocive pentru România, precum modificările la Codul Penal, la Codul de Procedură Penală sau tentativa de înfiinţare a Fondului Suveran de Investiţii, care este cel mai mare jaf pe care îl pregăteşte PSD".

PMP vrea revenirea la alegerea primarilor în două tururi şi eliminarea pensiilor speciale

PMP va depune în Parlament un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale, a anunţat sâmbătă preşedintele partidului, Eugen Tomac. El consideră că doar veteranii de război trebuie să beneficieze de pensii speciale, iar restul cetăţenilor trebuie să aibă o pensie în funcţie de contributivitate.

"Vara aceasta am lucrat la acest proiect de lege extrem de important, pe care îl vom depune luni în Parlament, privind eliminarea tuturor pensiilor speciale. PSD a votat legea prin care parlamentarii devin nişte cetăţeni speciali şi au pensie specială”, a declarat preşedintele PMP.

El a spus că PMP este împotriva pensiilor speciale, singurii care ar trebui să benefieze de acestea fiind veteranii de război.

De asemenea, PMP va depune în Parlament proiectele privind alegerea primarilor în două tururi şi reforma în sănătate.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, declara că formaţiunea sa a reuşit să adune peste 500.000 de semnături pentru iniţiativa legislativă privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. El spunea că semnăturile nu constituie o iniţiativă cetăţenească, proiectul de lege urmându-şi traseul în Parlament. De asemenea, liderul PMP afirma că le va trimite invitaţii oficiale celor de la PNL şi USR să susţină proiectul la votul din Camera Deputaţilor.

Proiectul legislativ a fost lansat în 2015 şi respins o dată de Parlament, după ce şi Guvernul Cioloş, şi Guvernul Grindeanu au avizat negativ iniţiativa, iar PMP a depus din nou proiectul în Parlament şi speră ca până la finalul anului să fie adoptat.

Moţiuni simple împotriva ministrului de Interne şi a ministrului Justiţiei

Uniunea Salvaţi România (USR) a anunţat că a realizat o evaluare proprie a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi că va depune o moţiune simplă împotriva acestuia, în prima zi a sesiunii parlamentare.

“Tudorel Toader a devenit un instrument obedient al lui Tăriceanu şi Dragnea şi pune în pericol stabilitatea şi independenţa sistemului de Justiţie. Prin declanşarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, Tudorel Toader vrea să oprească ancheta Parchetului General asupra represiunii din 10 august şi să îngroape adevărul cu privire la responsabilitatea politică pentru gazarea, lovirea şi rănirea protestatarilor paşnici”, anunţa USR.

Formaţiunea spunea că nu se explică de ce ministrul, care ştia de existenţa protocoalelor secrete, foloseşte acest subiect doar acum pentru “aşa-zisa evaluare a activităţii procurorului general”.

Opoziţia vrea şi o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, după violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei.

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”

Uniunea Salvaţi România (USR) anunţa în 21 august că iniţiativa cetăţenească "Fără penali" în funcţii publice - care propune revizuirea Constituţiei în acest sens - a strâns, în cele cinci luni de campanie, peste un milion de semnături.

Obiectivul USR este ca până la finalul acestui an să înainteze Parlamentului proiectul de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate la închisoare să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării. Potrivit legislaţiei, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obţinut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Iniţiativa urmăreşte modificarea articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, astfel încât să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Textul propus instituie o interdicţie temporară, care ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.

Comisii parlamentare de anchetă

De asemenea, în această sesiune parlamentară ar putea fi înfiinţate noi comisii parlamentare de anchetă.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, susţinea că trebuie creată o comisie a adevărului şi a reconcilierii în care să fie verificate protocoalele secrete, iar membrii acesteia să fie capabili la finalul audierii să facă o analiză a situaţiei, să constate anumite defecţiuni la nivel legislativ şi să facă recomandări pentru îndreptarea acestora, menţionând că ar fi binevenită prezenţa unor personalităţi juridice chiar şi din alte ţări.

Liderul europarlamentarilor PSD Dan Nica a cerut înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la proteste, spunând că acesta a făcut acuzaţii dure la adresa Jandarmeriei, fără să aibă dovezi. Nica susţine că şeful statului nu este interesat de stingerea conflictelor din societate, ci vrea escaldarea lor pentru câştiguri electorale.

Totodată, şi PNL a anunţat că va iniţia demersurile pentru înfiinţarea unei comisii care să ancheteze modul în care Jandarmeria a intervenit la protestul din 10 august.

De asemenea, deputaţii PNL şi PMP au iniţiat demersurile pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului prin care autorităţile au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

“Scopul comisiei este acela de a determina cauzele care au condus la apariţia focarelor de pestă porcină africană în România, la extinderea extrem de rapidă a acestei molime, erorile autorităţilor în gestionarea unei situaţii de criză cu impact economic major asupra tuturor categoriilor de populaţie, precum şi afacerile colaterale care au speculat această tragedie. În vreme ce în alte ţări în care pesta porcină africată şi-a făcut apariţia cu 2 ani de zile înainte de România, acestea au reuşit să ţină sub control focarele (Polonia – 99 focare, Ucraina – 64, Lituania – 45), în ţara noastră în doar două luni de zile s-a ajuns la 732 de focare”, afirma Ludovic Orban.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰