Ce este generaţia Z. Prin ce se deosebeşte de mileniali, generaţia X şi baby boomers  

Tinerii din Generația Z reprezintă una dintre cele mai dinamice categorii de candidați de pe piața muncii din acest moment, atât din perspectiva numărului de aplicări lunare, cât și a joburilor care îi au în vizor.

Ce este generaţia Z. Principalele caracteristici

Generaţia Z este generaţia formată din copii de la sfârşitul anilor ‘90 încoace.  Nașterea celor din această generație a început în anul 1996 și s-a terminat în anul 2010. Majoritatea membrilor Generației Z sunt copiii celor din generația X și, uneori, a milenialilor. Cea mai mare parte a sa s-a nascut imediat după revoluţia tehnologică, deci este o generaţie care nu îşi poate aminti o lume fără conexiune la Internet. Absolvenţii generaţiei Z aveau doar 10 ani când a apărut primul iPhone, iar smartphone-urile sunt principalul mod de comunicare pe care îl cunosc. 

Generaţia Z este o generaţie diversă care a învăţat să accepte diferenţele şi să aprecieze unicitatea celor din jurul sau, astfel încât membrii Generaţiei Z sunt ei inşişi – doresc să se diferenţieze de mediul înconjurător şi să creeze o identitate unică. Astfel, îmbrăcămintea care funcţionează în conformitate cu „o singură dimensiune se potriveşte tuturor” sau cardul de fidelitate nu îi mai atrag.

Nu mai compromit valorile tradiţionale ale frumuseţii, modelul lor nu este o păpuţă Barbie 90-60-90 şi o reclamă de lux care simulează viaţa perfectă. Caută autenticitate şi transparenţă, aşa că cei mai buni prezentatori de brand sunt clienţii inşişi.

Generaţia Z este foarte conştientă de importanţa protejării mediului şi a reducerii utilizării plasticului. Conştiinţa ei este mai ecologică, iar printre oamenii săi sunt mai mulţi vegani şi vegetarieni decât în orice altă generaţie. Această generaţie tinde să achiziţioneze produse care nu dăunează, precum şi mărci cu o conştientizare socială şi ecologică ridicată. Acelaşi lucru este valabil şi pentru agendele sociale – sunt echitabile, feministe, pro-LGBT şi foarte sociale şi se aşteaptă ca şi brandurile pe care le plac să fie.

Majoritatea membrilor Generației Z au folosit tehnologia digitală de la o vârstă fragedă și sunt familiarizați cu internetul și cu social media, dar nu sunt neapărat alfabetizați digital. Generația Z are tendința de a fi cumpătată și de evita riscurile în comparație cu milenialii, și are tendința de a fi mai flexibilă la locurile de muncă. Cu toate acestea, chiar dacă are rate mai mici de fete adolescente cu sarcini, de dependenți de băutură și de droguri în comparație cu generațiile anterioare, generația a fost caracterizată în mass-media și ca fiind anxioasă și deprimată. Unii comentatori cred că aceste efecte au drept cauză timpul acordat rețelelor sociale, smartphone-urilor, pandemiei Coronavirus și recesiunii provocate de aceasta.

Care sunt generaţiile anterioare  

Milenialii    

În Lumea Occidentală, milenialii (denumiți și Generația Y) sunt cohorta demografică ce a urmat Generației X. Nu există date precise pentru începutul sau sfârșitul acestei generații; demografii și cercetătorii folosesc de obicei începutul anilor 1980 ca dată de naștere a primilor mileniani, și mijlocul anilor 1990 până la începutul anilor 2000 ca ultimi ani.

În Statele Unite, ei sunt denumiți uneori „Echo Boomers” datorită unei creșteri majore a natalității în deceniile anilor 1980 și 1990, și pentru că ei sunt de cele mai multe ori copiii celor din generația Boomer. Cu toate acestea, în țările dezvoltate a persistat tendința din secolul al XX-lea spre familii mai mici, astfel că impactul relativ al „baby boom echoului” a fost, în general, mai puțin pronunțat decât explozia demografică de după al Doilea Război Mondial.

Caracteristicile milenialilor variază de la o regiune la alta, în funcție de condițiile economice și sociale. Cu toate acestea, generația⁠(d) lor este în general caracterizată prin gradul de utilizare și familiaritatea sporită cu tehnologiile de comunicație, media și digitale. În cele mai multe părți ale lumii, maturizarea lor a fost marcată de o ascensiune a abordării liberale în politică și economie; efectele acestui mediu sunt încă discutate. Marea Recesiune a avut un impact major asupra acestei generații, pentru că a provocat creșterea masivă a șomajului în rândul tinerilor, și a condus la speculații despre posibilele prejudicii economice și sociale pe termen lung produse acestei generații.

Generaţia X

Generația X este o sintagmă ce se referă la generația persoanelor născute în intervalul aproximativ 1961–1980 (granițele variază de la o sursă la alta; în plus, există decalaje între diferitele spații geopolitice). Sintagma a fost folosită în demografie, științe sociale, marketing și frecvent pusă în legătură cu cultura de masă.

Prima utilizare a sintagmei îi aparține istoricului de artă american Paul Fussell. În cartea sa, Class: A Guide Through the American Status System (1983), „generația X” reprezintă persoane care se retrag din societate, respingând statutul oferit de aceasta (fără a se identifica cu o generație propriu-zisă). În 1991, scriitorul Douglas Coupland preia sintagma în romanul cu același nume, extinzând portretul făcut de Fussell asupra unei întregi generații. Cartea, concepută ca o povestire în ramă, prezintă amintirile a trei străini de vârste apropiate, uniți de dorința de a se distanța de societate pentru a-și înțelege mai bine menirea.

Sintagma fusese folosită anterior, dar cu o altă semnificație. Astfel, în Regatul Unit al anilor 1960, autorii Charles Hamblett și Jane Deverson au adunat un număr de interviuri cu tineri membri ai subculturii Mod în cartea intitulată chiar Generation X (1965). Cei intervievați aveau sub 25 de ani, prin urmare erau născuți în anii 1940.

Baby boomers    

Baby Boomers – este generația celor născuți între anii 1945 – 1964. Numele generației se explică prin faptul că, în perioada de după cel de-al doilea război mondial, Statele Unite au cunoscut vremuri prospere și, ca urmare, natalitatea a crescut, generând un ”boom” al copiilor aduși pe lume în acea perioadă. Aceasta generație de oameni se află după silent generation și înaintea generației X.

Ce sunt decreţeii    

Spre deosebire de toate celelalte ţări ale Europei, în România s-a interzis şi comercializarea mijloacele contraceptive. La obiecţiile timide ale unora asupra schimbărilor petrecute în viaţa familiei moderne, Ceauşescu le-a tăiat cheful cu amintirile sale din copilărie. „Şi noi am fost 10 copii şi am trăit într-o singură cameră", zicea el.

Prin Decretul 770/1966 s-a deschis calea închisorii pentru femeile care-şi provocau „ilegal" avort şi pentru aceia care le-ar veni în ajutor. Se prevedea, de asemenea, înfiinţarea de comisii şi noi responsabilităţi pentru ministere, oamenii legii, miliţie, medici, „turnători", directori de fabrici sau de şcoli. Româncele din fabrici şi uzine au fost obligate la examene ginecologice periodice în scopul depistării gravidelor.

Astfel, elementul cel mai intim al vieţii umane, sexualitatea, a fost supus controlului de partid.Aşa au apărut „Decreţeii". Copiii nedoriţi au dublat, în 1967, rata fertilităţii din anul precedent. Atunci s-a născut cel mai mare număr de copii din întreaga perioadă de după 1944 în România. În 1973 însă, rata fertilităţii totale a revenit la nivelul de 2, 4 copii născuţi în medie de o femeie. Iar în anii următori s-a menţinut la cotele de dinainte de adoptarea decretului.Similare au fost şi efectele legislaţiei pentru „consolidarea familiei".

Pentru scurtă vreme, divorţurile au scăzut spectaculos. Potrivit lui Adrian Dumitru, ministrul Justiţiei în 1966, în perioada 1 octombrie 1966-31 mai 1967s-au înregistrat 4.512 acţiuni de divorţ, adică mai puţin cu 87, 7% faţă de aceeaşi durată dinaintea introducerii legislaţiei. Piedicile au fost apoi escaladate şi valul divorţaţilor a crescut la loc.

Ce aduce nou generaţia Z pe piaţa muncii  

Tinerii din Generația Z reprezintă una dintre cele mai dinamice categorii de candidați de pe piața muncii din acest moment, atât din perspectiva numărului de aplicări lunare, cât și a joburilor care îi au în vizor. 

Pentru 86,2% dintre participanții la sondaj, pe primul loc în topul celor mai importante trei criterii în funcție de care acceptă un job este salariul. 55,9% menționează oportunitatea de a crește profesional, iar 43,7% spun că, pentru ei, cel mai important este să poată lucra de acasă. 24,9% punctează că un manager înțelegător este crucial, 20,2% acordă o atenție sporită pachetului de beneficii extrasalariale, pentru 17,1% este important să se angajeze într-un domeniu care le place, 14,1% vor să lucreze aproape de casă, iar 13,1% să facă parte dintr-o echipă tânără.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰