Premieră în Germania. Tinerii de 16 ani votează pentru viitorul UE: "Sunt un fan al Europei, dar trebuie să vedem ce face exact pentru oameni"

Peste 300 de milioane de europeni sunt aşteptaţi azi la urne pentru a decide viitorul Uniunii Europene. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari, cu 15 mai mult decât în actualul mandat. Sunt îngrijorări legate de absenteism şi de ascensiunea partidelor extremiste, care ar putea ajunge a doua cea mai mare forţă din Parlamentul European. Scrutinul nu a fost lipsit de incidente. În Germania, doi reprezentanţi ai unei formaţiuni au fost atacaţi în stradă de persoane mascate.

• BNR a redus dobânda cheie la 6,75% pe an, pentru prima dată în ultimii 3 ani

Pentru italieni, este a doua şi ultima zi de vot în care-şi pot alege cei 76 de politicieni ce-i vor reprezenta în Parlamentul European, după ce cu o zi înainte doar 14% dintre alegători au venit la vot.

"Sper că cei tineri o să voteze. Votul este un drept, dar şi o îndatorire, dar şi o oportunitate ca să spui şi să indici direcţia necesară", spune Carlo Puglielli, resident.

"Aproape tot ce experimentăm şi tot ce ne influenţează vieţile noastre zilnice derivă din deciziile Europei. Să nu fii interesat de asta mi se pare complet greșit", spune Tiziana Masone, în vârstă de 40 de ani.

Europa votează

La urne a venit şi Giorgia Meloni, actualul premier şi şefa partidului Fraţii Italiei. Sondajele electorale indică faptul că formaţiunea orientată către extremă-dreapta este favorită.

"Acest vot ne va decide următorii cinci ani. E foarte, foarte important să mergem să votăm! Mulţumesc", a transmis Giorgia Meloni.

În Germania, are loc o premieră. Este pentru prima dată când tinerii de 16 ani decid viitorul Uniunii. Germania va trimite 96 de politicieni în Parlamentul European, cel mai mare număr dintre toate statele UE.

Şi aici, îngrijorările sunt legate tot de ascensiunea partidelor de extremă-dreapta. Doi politicieni din Alternativa pentru Germania au fost atacaţi cu bâte de baseball de mai mulţi indivizi cu feţele acoperite, nemulţumiţi de vederile lor radicale.

În Franţa, alegerile au fost marcate de un an plin de proteste cauzate de imigraţie şi războiul din Ucraina.

"Am votat. Cine ne poate scoate din acest război ? E o întrebare foarte bună. Nu cred că poate cineva, dar dacă avem o Europă unită, poate o să reuşim", a spus Marie Tiberghien, localnică.

Potrivit sondajelor, formaţiunea de extremă-dreapta condusă de Marine Le Pen ar putea să depăşească alianţa liberală a lui Emmanuel Macron.

Peste 300 de milioane de europeni, aşteptaţi azi la urne

În Ungaria, unde, ca şi la noi, au avut loc şi alegeri locale, premierul Viktor Orban a votat la Budapesta. Ungaria preia de la 1 iulie conducerea Uniunii Europene, pentru următoarele 6 luni.

"Aceste alegeri sunt cu adevărat europene. Nu sunt alegeri pentru calitatea de membru, e vorba de mai mult. Sunt alegeri europene pro-pace sau pro-război", a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei.

Cu o zi înainte ca cetăţenii din Ungaria să se îndrepte către urne, zeci de mii de persoane au participat la mitingul lui Peter Magyar, o figură în ascensiune a opoziţiei.

Chiar în inima Uniunii Europene, copiii Regelui Philip şi ai Reginei Mathilde a Belgiei nu au uitat că, înainte să fie feţe regale, sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Pentru toţi cei patru prinţi, care au între 16 şi 22 de ani, aceste alegeri europearlamentare au fost primele la care au votat.

În Slovacia, premierul Robert Fico, care a supravieţuit unei tentative de asasinat în timpul campaniei electoorale, a venit în cârje la vot. Potrivit unor rezultate neoficiale, partidul său ar urma să piardă alegerile în favoarea partidului Slovacia Progresistă.