Antena Meniu Search
x

Alegeri europarlamentare 2024. Primele rezultate şi prezenţa la vot în UE. Surpriză în Ungaria

Alegeri europarlamentare 2024. În mai multe ţări prezenţa la vot este în uşoară creştere faţă de scrutinul din 2019, iar unii observatori cred că este cauzată de ascensiunea extremei drepte. Prezenţa la vot în Ungaria este o surpriză iar potrivit sondajelor, liberalii pro-europeni şi verzii vor pierde locuri, reducând majoritatea de centru-dreapta şi centru-stânga din parlamentul european. 

de Redactia Observator

la 09.06.2024 , 18:55

Alegeri europarlamentare 2024. Ce prezenţă la vot este în UE şi când apar primele rezultate la nivel european
Alegeri europarlamentare 2024. Ce prezenţă la vot este în UE şi când apar primele rezultate la nivel european - Profimedia

Parlamentul European a anunţat că va publica un exit poll la nivelul UE în jurul orei 21.30, ora României şi apoi un prim rezultat provizoriu după ora 24.00, ora României, când vor fi exprimate ultimele voturi din UE, în Italia, potrivit news.ro. 

Primele rezultate la alegerile europarlamentare 2024

Prin urmare, rezultatele alegerilor europarlamentare la nivelul UE vor începe să apară abia după ora 24.00, ora României, când se vor închide ultimele urne în Italia. Momentul maxim de suspans va avea loc între ora 0.15 - 0.30, luni, când se vor primi rezultate provizorii pentru 24 de ţări - toate, cu excepţia Poloniei, Italiei şi Belgiei.

Articolul continuă după reclamă

O prefigurare ar putea apărea însă mai devreme, în jurul orei 19.15 ora României, când vor fi publicate sondaje efectuate la ieşirea de la urne pentru Germania, oferind Europei un prim indiciu dacă se va materializa creşterea aşteptată a extremei drepte. Alte cinci ţări se află în primul val de sondaje de tip exit-poll: Austria, Cipru, Grecia, Malta şi Olanda. O oră mai târziu vom fi valabile rezultate din Bulgaria şi Croaţia.

Pe acelaşi subiect

Sondajele la ieşirea de la urne sau alte estimări naţionale pentru Franţa, unde se aşteaptă o victorie mare a RN-ului lui Marine Le Pen, vor apărea între orele 21.15 şi 21:45, ora României, când vor fi disponibile şi cele pentru Danemarca şi Spania. Polonia, România şi Suedia urmează după ora 22.15, ora României.

Ce prezenţă la vot se înregistrează în UE

O provocare majoră - dacă nu chiar cea mai mare - pentru Uniunea Europeană este aceea de a-i face pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi să le pese cu adevărat de politicile pe care le promovează la nivel de bloc comunitar. Alegerile europene suscită de obicei mai puţin interes decât voturile naţionale. Este o provocare care bântuie UE dintotdeauna. Scăderea prezenţei la vot a afectat blocul european de când a început să organizeze alegeri pentru Parlamentul European, în 1979, iar în 2014 s-a înregistrat un minim istoric, de 42,6 % dintre alegătorii cu drept de vot. Această tendinţă a fost inversată la precedentul scrutin europarlamentar, în 2019, când s-au prezentat la urne 50,7 la sută dintre alegători. Apariţia în acest an a partidelor de extremă-dreapta îi face pe observatori să creadă că ar putea împinge în sus rata de prezenţă la vot.

De pildă, în Franţa, un extrema-dreaptă este favorită, după patru ore de vot, s-a observat o uşoară creştere a prezenţei la urne, 19,81% dintre alegători votând înainte de prânz, faţă de 19,26% la aceeaşi oră în 2019. Candidatul principal al Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta, Jordan Bardella, a votat în cursul dimineţii, la fel ca şi rivalul său social-democrat, Raphaël Glucksmann, şi candidata pro-Macron, Valérie Hayer.

Ca parte a strategiei sale de normalizare, RN a căutat în mod constant să atragă noi segmente ale populaţiei şi de a-şi lărgi cât mai mult baza electorală. Cu 33% din intenţii de vot în ultimul sondaj Ifop-Fiducial pentru Le Figaro, LCI şi Sud Radio, publicat vineri, Jordan Bardellaa, capul de listă al RN, şi-a dominat adversarii pe tot parcursul campaniei şi este pe cale să finalizeze hold-up-ul RN asupra întregii drepte. Cât va câştiga în final? În privat, el refuză să dea o cifră, deşi prezice "un succes uriaş".

Prezenţa la vot în Ungaria, o surpriză

Surpriză la prezenţa la vot. Până duminică la ora locală 13.00 (14:00 ora României), 33,14% dintre alegătorii cu drept de vot votaseră, potrivit biroului electoral naţional. Este o creştere de aproape 10 procente, pentru că în 2019, numai 24,01% votaseră până la această oră. Aceste alegeri i-au pus faţă în faţă pe premierul populist al Ungariei, veteranul Viktor Orbán, şi un nou venit în politică, fost membru al guvernului, Péter Magyar, care conduce partidul Tisza. Mulţi văd alegerile ca pe un referendum de facto atât asupra lui Orbán, cât şi asupra partidelor de opoziţie care s-au luptat în ultimii ani să devină cu adevărat o provocare pentru el.

Orbán, care este liderul din UE cel mai favorabil Kremlinului, şi-a concentrat campania electorală pe ceea ce el a descris ca fiind o platformă de "pace". Înaintea alegerilor, partidul său de guvernământ, Fidesz, a desfăşurat o campanie intensă de dezinformare, susţinând - fără a furniza dovezi - că există o conspiraţie globală pentru a forţa Ungaria să intre într-un război direct cu Rusia şi că opoziţia maghiară este dirijată de Occident pentru a submina interesul naţional.

Prezenţa la vot în Italia, unde votul a început sâmbătă, era de 25% până în jurul prânzului, iar la o secţie din Roma era un flux constant de persoane hotărâte să voteze, relatează The Guardian.

Tiziana Capone a reamintit că au trecut puţin peste 78 de ani de când femeile italiene au obţinut dreptul de vot, "Este o datorie să ne folosim de acest drept", a spus ea. "Trebuie să votăm, pentru că este important pentru noi toţi ca Europa să fie unită şi sper să devină mai unită şi mai puternică", a adăugat ea. Capone, care se descrie ca fiind o alegătoare centristă "non-ideologică", a declarat că ea crede că premierul italian, Giorgia Meloni, al cărei partid are rădăcini neofasciste, "face tot ce poate". "Şi cel puţin ea poate vorbi engleza, niciunul dintre ceilalţi nu poate", adaugă alegătoarea.

Alberta, în vârstă de 40 de ani, nu este de acord. Ea a declarat că provine dintr-o familie de fascişti şi îşi aminteşte că bunicul ei vorbea cu admiraţie despre dictatorul Benito Mussolini. "Cred că acest guvern prezintă riscuri similare...oamenii sunt păcăliţi să creadă că fac lucruri bune, dar eu nu am nicio încredere în el sau în Meloni. De aceea este important să votăm astăzi, trebuie să încercăm să oprim această ascensiune", a spus Alberta.

Gianni, în vârstă de 55 de ani, a declarat: "Ne confruntăm cu provocări foarte complicate în întreaga lume - războiul din Ucraina, din Gaza şi apoi schimbările climatice... şi mă tem că se va înrăutăţi dacă partidele de extremă dreapta devin prea puternice. Trebuie să încercăm să prevenim acest lucru".

În Belgia, primele secţii de votare s-au închis deja, dar erau cozi lungi la votare la Bruxelles. Presa locală relatează că timpii de aşteptare sunt lungi în unele zone din Bruxelles, citând persoane care au fost nevoite să aştepte chiar şi două ore.

Prezenţă scăzută în Spania

Participarea scade în schimb în Spania, dar creşte în Portugalia, potrivit POLITICO. Până duminică, la ora locală 14.00, 28% dintre alegătorii cu drept de vot din Spania votaseră, a anunţat Ministerul de Interne al ţării. Această cifră este cu aproape 7 puncte procentuale mai mică decât cea de 34,7 la sută, participare înregistrată în aceeaşi perioadă în urmă cu cinci ani, când au avut loc ultimele alegeri europene.

În Portugalia, în schimb, participarea până la prânz a fost substanţial mai mare decât în 2019, când aproape 69% dintre alegătorii înregistraţi s-au abţinut. Acum, la prânz, 15 la sută dintre alegătorii portughezi înregistraţi votaseră deja. În acest an, alegătorii din ţară pot vota la orice secţie de votare doresc. Mai mult, un portal online oferă date în timp real privind aglomeraţia din secţiile de votare, astfel încât alegătorii să poată identifica rapid care dintre acestea au timpi de aşteptare de 15 minute sau mai puţin.

Liberalii pro-europeni şi Verzii vor pierde locuri

Sondajele de opinie prevăd că liberalii pro-europeni şi Verzii vor pierde locuri, reducând majoritatea de centru-dreapta şi centru-stânga şi complicând eforturile de a impune noi legi în UE sau de a spori integrarea europeană.

Mulţi alegători au fost afectaţi de criza costului vieţii, sunt îngrijoraţi de migraţie şi de costul tranziţiei ecologice şi sunt deranjaţi de creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina. Partidele dure şi de extremă-dreapta au profitat de această nelinişte şi au oferit electoratului o alternativă la mainstream.

Verzii europeni, care se confruntă cu o reacţie violentă din partea gospodăriilor, a agricultorilor şi a industriei aflate în dificultate din cauza politicilor costisitoare ale UE de limitare a emisiilor de CO2, se pare că vor fi printre marii perdanţi.

Previziunile pentru grupul liberal Renew Europe sunt, de asemenea, sumbre, având în vedere că se aşteaptă ca Rassemblement National, formaţiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, să învingă în Franţa Renaissance, formaţiunea centristă a preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Ce se anticipează

În Olanda, sondajele la ieşirea de la urne de joi arătau deja că partidul antiimigraţie al naţionalistului Geert Wilders ar urma să câştige şapte din cele 29 de locuri rezervate Olandei în parlamentul UE, de la zero locuri în 2019, confirmând victoria sa importantă de la alegerile naţionale de anul trecut. Partidul său al Libertăţii va avea doar cu un loc mai puţin decât locurile combinate ale unei alianţe între social-democraţi şi Verzi.

În Malta, Partidul Laburist ar fi obţinut cele mai multe voturi în alegerile europene, potrivit premierului Robert Abela. Cu toate acestea, se aşteaptă ca ponderea sa în voturi să scadă şi ar putea avea trei eurodeputaţi în următorul Parlament European, în loc de patru, cât a avut în legislatura trecută. (Malta are şase reprezentanţi în Parlamentul UE, dintre care unul va fi aproape sigur preşedintele Parlamentului, Roberta Metsola, din partea Partidului Naţionalist de opoziţie). Vorbind la postul de televiziune TVM, Abela a declarat că laburiştii au obţinut o "victorie solidă", dar a recunoscut că "au fost trimise mesaje" de către electorat. Presa apropiată Partidului Naţionalist a declarat că diferenţa dintre cele două partide a fost între 15.000 şi 20.000 de voturi (la alegerile europene din 2019, laburiştii au terminat cu un avans de peste 42.500 de voturi), scrie POLITICO.

Primele rezultate neoficiale din Slovacia arată că Slovacia Progresistă a depăşit partidul de guvernământ Smer având 27,8 la sută. Smer, partidul premierului Robert Fico, a obţinut 24,8 la sută. Conform primelor rezultate, Slovacia Progresistă ar urma să obţină 6 eurodeputaţi, lista fiind condusă de fostul prim-ministru Ľudovít Ódor, urmată de Smer cu 5 eurodeputaţi şi de formaţiunea de extremă-dreapta Republika cu 2 eurodeputaţi. Mişcarea Creştin-Democrată şi partenerul de coaliţie Hlas obţin câte un europarlamentar. Rezultatele oficiale din Slovacia vor fi publicate la ora 23.00 (24.00, ora României).

În Belgia, alegătorii sunt chemaţi, de asemenea, să aleagă camerele federale şi regionale şi se preconizează că vor susţine în număr record partidul separatist flamand de extremă dreapta Vlaams Belang, deşi acesta ar putea fi totuşi ţinut departe de funcţii prin coalizarea altor partide. Guvernul prim-ministrului Alexander De Croo va rămâne probabil în funcţie în calitate de interimar timp de mai multe luni, până la formarea unei noi coaliţii multipartite.

Se preconizează că Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, ceea ce plasează candidatul său la şefia Comisiei Europene, actuala preşedintă Ursula von der Leyen din Germania, în pole position pentru a fi numită pentru un al doilea mandat. Cu toate acestea, ea ar putea avea nevoie de sprijin din partea unor naţionalişti de dreapta, cum ar fi Fraţii din Italia ai premierului italian Giorgia Meloni, pentru a asigura o majoritate parlamentară, ceea ce le-ar oferi lui Meloni şi aliaţilor mai multă influenţă.

De asemenea, Parlamentul în ansamblu va vota şi, de multe ori, va modifica o mulţime de acte legislative aşteptate în următorii cinci ani. Schimbarea spre dreapta înseamnă că ar putea fi mai puţin entuziast în ceea ce priveşte politicile privind schimbările climatice şi reformele necesare pentru extinderea UE, în timp ce este entuziast în ceea ce priveşte măsurile de limitare a imigraţiei.

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 1 vot
Întrebarea zilei
Ascultaţi manele?
Observator » Alegeri europarlamentare 2024 » Alegeri europarlamentare 2024. Primele rezultate şi prezenţa la vot în UE. Surpriză în Ungaria