România a devenit ţara gunoaielor. De ce nu reuşeşte statul să oprească mafia deşeurilor ''frumos împachetate'' de străini

Curg valuri de gunoaie la graniţele României! Străinii ne trimit mii de tone de deşeuri frumos împachetate, iar statul n-are forţa să oprească fenomenul. Ministrul Mediului spune că luptăm cu adevărate reţele de crimă organizată, dar comisarii Gărzii de Mediu nici măcar nu pot să facă anchete simple. De 18 ani, cei care ar trebui să protejeze natura nu au puterea legală decât să vină, să constate şi să dea alarma mai departe. Între timp, România s-a transformat într-o ţară de gunoaie. Iată cum şi de ce legea trebuie schimbată.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

''Ştiţi ce înseamnă o marfă cu impurităţi. Devine deşeu.''

''Practic, e un gunoi, nu se poate recicla aşa ceva! E un gunoi!''

Reporter: Unde ajung când ajung gunoaiele importate?

Barna Tánczos, ministrul Mediului: Pe hârtie ajung la reciclare.

''Jumătate la groapă, jumătate la magazine. Vă duceaţi şi cumpăraţi marfa second hand provenita din Anglia. Am găsit biberoane infestate cu permetrin, substanţă care produce Alzhaimer şi prezervative cu ADN englezesc pe ele.''

Gunoiul străinilor e "marfă" pentru firmele care fac bani frumoşi ca să-l aducă în România. În cantităţi atât de mari, încât nu mai au unde să-l ascundă.  Aceeaşi firmă care importa la începutul lumii sute de tone de deşeuri din Germania a încercat acum să dea o parte la export, în Malaezia. 

Două containere pline cu plastic mărunţit,  asta înseamnă peste 40 de tone de marfă care este oprită în portul din Agigea. Garda de Mediu şi Garda de Coastă verifică să vadă dacă în saci este acelaşi lucru cu ce este trecut în acte. 

Firma are 22 de angajaţi pe hârtie şi mai multe dosare în instanţă. O parte din gunoi ajunge la marginea oraşului Ploieşti. 

''Eu am văzut tiruri ce veneau. Am văzut multe peturi şi alte chestii... 

Şi aici doar 2 angajaţi au rămas? 

Trei angajaţi care sortează plasticul, ce le vine, peturi din astea.''

''Momentan este o anchetă în curs a autorităţilor. Când se finalizează putem sta de vorbă.'' 

Afacerile murdare au însă ramificaţii şi mai mari. La noi, este atât de ieftin şi uşor să ascunzi sub preş gunoiul, încât pe piaţă a intrat şi Mafia Italiană, arată un raport britanic. Primim gunoi pe mare, pe şosele şi uneori chiar şi în zbor. Fără scannere la frontiere, nu ştim ce ne trimit străinii. 

Teodor Niţă, procuror: Vin foarte frumos ambalate şi împachetate. Am avut cazuri..arăta excepţional, zici că a venit pom de Crăciun. Când am desfăcut un balot curgea din el o grămadă de levigat urât mirositor.

Un fenomen în faţa căruia statul român este complet neputincios. Nu putem nici măcar să măsurăm poluarea, pentru că nu avem un laborator acreditat. Nu putem pedepsi vinovaţii, pentru că nu avem experţi care să evalueze pagubele, nu avem un cod de mediu şi nici procurori specializaţi.

Theodor Niţă e printre puţinii procurori care reuşesc să obţină condamnări în zona de mediu. Sub 1% dintre vinovaţi ajung să fie pedepsiţi. 

Reporter: Cât valorează traficul, cât fac anual aceste reţele din gunoaie? 

Teodor Niţă, procuror: Multe zeci de miliarde de euro.

Reporter: Bani care rămân în România sau care îşi pierd urma?

Teodor Niţă, procuror: Nu, nu. În România rămân doar gunoaiele! Ar trebui să fim conștienți că deșeurile rămân aici 2 mii de ani.

Barna Tánczos, ministrul Mediului: Sunt foarte multe companii care încearcă să se folosească de sistemul slab din România care nu îi sancţionează, nu îi trimit la puşcărie pe cei care aduc deşeuri din alte ţări şi încearcă să scape de ele în România. 

Trei mari instituţii sunt responsabile de mediu în România. Ministerul Mediului are în subordine Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care previne distrugerea naturii, şi Garda Naţională de Mediu, care controlează ce s-a distrus deja. Şi care are putere limitată. E primul lucru pe care îl putem schimba prin lege. 

Reporter: Cum arată Garda de Mediu la 18 ani?

Octavian Berbeceanu, şef Garda de Mediu: Arată ca în anii 90, din păcate.

Care ar putea fi soluţia pentru a ajunge la nivelul ţărilor mai dezvoltate

Aşa arată România în anul în care Garda de Mediu, cea mai importantă instituţie care ar trebui să aibă grijă de natura României, împlineşte majoratul. 18 ani în care comisarii nu au putut să facă altceva decât să vină, să vadă şi să paseze ancheta altora. 

Un comisar de mediu are statut de funcţionar, nu poate intra pe o proprietate privată precum un poliţist sau un jandarm, nu poate face anchete penale, porneşte de la un salariu de 2.500 de lei şi are în grijă, în medie, peste 40 de mii de locuitori. 

Octavian Berbeceanu, şef Garda de Mediu: Ai răsturnat un camion de deșeuri în Franța, în Marea Britanie, în Germania ești ridicat de poliție, ca să nu zic legat. Garda de Mediu în Italia e o organizație aproape militară. Când au venit ei, te temi mai mult decât de poliție.

Este nevoie aşadar să le schimbăm statutul comisarilor de mediu, pentru a ajunge la nivelul ţărilor mai dezvoltate. 

Două instituţii: una ar trebui să ne protejeze mediul, cealaltă ar trebui să-i dea legal puterea să o facă. Şi între Garda Naţională de Mediu şi Parlamentul României, suntem noi toţi, şi După noi - Gunoiul. Împreună cu voi, trebuie să convingem că legea trebuie schimbată. Doar aşa, vom avea o ţară mai curată.