Ce înseamnă "modelul spaniol", tactica prin care românii ar putea fi ajutați să-și plătească ratele

Românii care au de achitat rate tot mai mari la bancă le cer guvernanţilor să vină cu soluţii în aşa fel încât să li se reducă din povara plăţilor. Momentan, măsurile întârzie să apară, acestea fiind doar la nivel de discuţii. Economiştii trag un semnal de alarmă: statul nu poate compensa împrumuturile din bani publici. Şi nici suprataxarea companiilor bancare, după modelul spaniol, n-ar fi o decizie prea bună: ar putea duce la blocarea creditării. 

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Românii cu credite la bănci plătesc, de la o zi la alta, tot mai mult pentru împrumuturile luate. Refinanţarea sau amânarea ratelor s-au dovedit avantajoase pe termen scurt, aşa că acum oamenii speră să primească un sprijin din partea statului. "Situaţia e critică. Sperăm ca noua legislaţie să ne avantajeze şi pe noi", spune un român. "Sunt dobânzile foarte mari. Probabil că şi statul trebuie să intervină", crede un altul. Nu se ştie însă cum. Momentan, eventualele măsuri prin care autorităţile ar urma să-i ajute pe cei care au rate sunt discutate în coaliţie.

Plata ratelor cu ajutor de la stat, o soluţie controversată

"Populismul la noi, fiind atât de omniprezent, e posibil să vedem o astfel de lege în curând. Aşa cum am văzut şi pe energie, şi pe alte domenii", este de părere Gabriel Biriş, analist fiscal. "Nu face altceva decât să folosească banii din impozitele şi taxele colectate de la ceilalţi contribuabili. Nu cred că statul trebuie să ia o astfel de decizie", susţine Dan Schwartz, analist economic. 

În plus, ratele n-ar trebui să mai crească în perioada următoare, spun specialiştii din domeniul bancar. Creşterile dobânzilor ar trebui să se domolească. "Indicele ROBOR la trei luni a scăzut din nou şi a ajuns la cel mai mic nivel pe care l-a avut de la jumătatea anului trecut şi până acum. 7,44%. Dar, dacă e să ne raportăm la începutul anului 2022, valoarea sa este mai mult decât dublă. În ianuarie 2022, ROBOR-ul oscila în jurul valorii de 3%", spune Mădălina Chiţac, reporter Observator.

"Teoretic, ce a fost mai rău, la nivel de inflaţie, ar fi trebuit să fie în spatele nostru. Ceea ce înseamnă că şi dobânzile şi-au atins maximele şi ar trebui să avem o traiectorie de stabilizare, mai întâi, după care probabil, pe măsură ce inflaţia va scădea să vedem o scădere mai rapidă", a explicat Ionuţ Dumitru, economist şef bancă.

Profiturile excesive ale băncilor, în vizorul autorităţilor

Pe lângă sprijinul pe care l-ar putea acorda celor cu credite, unii politicieni susţin că ar trebui ca statul să intervină în sistemul bancar. Şi să taxeze profiturile excesive ale băncilor, aşa cum se întâmplă în Spania, spre exemplu. Acolo se aplică o taxă de 4,8% pentru veniturile din dobânzi şi comisioane care depăşesc pragul de 800 de milioane de euro.

"Trebuie făcut în aşa fel încât profiturile imense ale băncilor să fie diminuate. Iar aceste profituri să fie reorientate spre redimensionarea politicii monetare şi scăderea dobânzii", crede Mircea Coşea, profesor de economie. "Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în 2018 cu celebra taxă pe lăcomie. Au băgat-o şi au arătat cum suntem tari noi. Şi în secunda doi au retras-o. De ce? Pentru că blocau creditarea statului", aminteşte Gabriel Biriş, analist fiscal. 

În România există 32 de instituţii bancare. 65% din veniturile lor sunt generate de dobânzi, arată studiile. Profitul net la nivelul sistemului bancar a ajuns, la sfârşitul primelor 9 luni din 2022, la un nou record: 7,6 miliarde lei, cu 20% mai mult faţă de primele nouă luni din 2021.