Cearta pe gaze riscă să destrame solidaritatea UE. "Dacă industria germană se prăbușește, întreaga economie UE va cădea” - FT

Țări precum Spania și Portugalia au respins categoric propunerea de a reduce consumul de gaze cu 15% în caz de criză pe timp de iarnă, relatează Financial Times. Potrivit Reuters şi Bloomberg alte state care critică planul de la Bruxelles sunt Ungaria, Grecia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos şi Polonia. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Propunerea Comisiei Europene ca țările să reducă voluntar consumul de gaz pentru a face faţă unei eventuale crize a aprovizionării la iarnă a provocat certuri între capitalele UE. Sunt îndoieli mari că planul va fi aprobat la reuniunea miniștrilor de Energie, de săptămâna viitoare.

Planul "Economisiți gaz pentru o iarnă sigură”, anunţat miercuri de Ursula von der Leyen, propune ca toate statele membre să reducă consumul de gaz cu 15% între august 2022 și martie 2023, față de o medie a ultimilor cinci ani. Portugalia și Spania s-au opus total, iar alte alte câteva țări şi-au exprimat îndoiala şi îngrijorarea.  

Germania: Toate ţările trebuie să facă economie, chiar şi cele care nu sunt afectate

"Nu ne putem asuma un sacrificiu disproporționat asupra căruia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie prealabilă”, a spus ministrul portughez pentru Energie, Joao Galamba. Ministrul spaniol al Energiei, Teresa Ribera, a criticat Germania, care se bazează în proporţie mare pe gazul rusesc: "Spre deosebire de alte țări, noi, spaniolii, nu am trăit peste posibilitățile noastre din punct de vedere energetic”.

"Se aplică principiul - noi, în Europa, trebuie să economisim gaze și asta înseamnă că chiar și acele țări care nu sunt direct afectate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia ar trebui să ajute alte țări. Altfel, nu există solidaritate europeană” a replicat joi ministrul german al energiei, Robert Habeck.

Pe măsură ce iarna se apropie, propunerea de a reduce consumul de gaze cu 15% a devenit un nou test pentru frontul unic al UE în fața războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Ungaria a declarat săptămâna trecută stare de urgență energetică și a interzis exporturile către alte state ale UE.

Institutul Szazadveg, un think-tank care are legături cu partidul Fidesz al lui Viktor Orban, a declarat joi că propunerea venită de la Bruxelles încălcă drepturile fundamentale ale UE. În aceeași zi, ministrul de externe al țării, Peter Szijjarto, s-a întâlnit la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov pentru a solicita livrări suplimentare de gaze. 

"Comisia Europeană, care atacă Ungaria cu acuzații fără temei privind statul de drept, a elaborat un plan care nu ține cont de legislația UE, care încalcă drepturile fundamentale, precum și suveranitatea individuală și națională", a spus Institutul Szazadveg.

Franţa, care se bazează pe gaz rusesc în proporţie mai mică, nu și-a declarat public opoziția față de plan, dar ministrul Energiei Agnes Pannier-Runacher a declarat miercuri că "trebuie să anticipăm și să ne coordonăm acțiunile înainte de a stabili ținte care sunt aceleași pentru toti".

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că statele membre trebuie să dea dovadă de solidaritate: "Știu că sunt vremuri care ne testează, dar... timpii de testare necesită să fim bine organizați și bine coordonați la nivel european.”

PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%

Scenariile modelate de Comisie sugerează că, în cazul unei ierni severe combinată cu perturbări grave în aprovizionării cu gaze, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

"Solidaritatea este în pericol deoarece statele membre au spus deja că nu sunt de acord cu obiectivele propunerii", a declarat Phuc-Vinh Nguyen, cercetător la Centrul de Energie Jacques Delors. "Va fi un cost economic și dacă toate statele membre acționează pe cont propriu va costa mai mult decât o soluție la comun. Dacă industria germană se prăbușește, de exemplu, întreaga economie a UE va cădea.”

Propunerea este formulată în prezent pentru o reducere voluntară a gazelor, dar Comisia a spus că ar putea deveni obligatorie dacă există "un risc substanțial de deteriorare semnificativă” a aprovizionării cu gaze. Nu a oferit însă cifre detaliate pentru a evalua pragul necesar.

Conform regulilor UE, propunerea trebuie aprobată fie de 55% din țările UE, fie de guvernele care reprezintă 65% din populația UE, la o reuniune de urgență a miniștrilor de Energie, săptămâna viitoare. Diplomații de la Bruxelles se îndoiesc că va trece: "Toată lumea își pune întrebări cu privire la temeiul juridic pentru declanșarea fazei de urgență”, a declarat un diplomat.