Costul traiului decent s-a scumpit cu 40% în doar 3 ani. Cât plăteşte lunar o familie cu doi copii pentru coşul de cumpărături

Trăim un paradox. Autorităţile iau măsuri pentru a reduce costurile facturilor şi alimentelor dar traiul de zi cu zi e tot mai scump. Faţă de acum trei ani, costul pentru coșul de consum pentru un trai minim decent a crescut cu 40%. Cei mai mulţi bani îi dăm în continuare pe mâncare şi întreţinerea locuinţei. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Diferenţele sunt dramatice. Azi, bugetul alocat pentru mâncare, cheltuielile cu locuinţa, dar şi educaţia, sănătatea şi recreerea este cu 40% mai mare faţă de 2021. Casa şi alimentele ne costă, în continuare, cel mai mult.

Mădălina Chiţac, reporter Observator: Dacă ne raportăm la alimente, în comparaţie cu acum 3 ani, plătim pentru produsele alimentare cu aproape 40% în plus. În 2020, coşul cu alimente de bază pentru o familie formată din 2 adulţi şi 2 copii costă undeva la 1.500 de lei. La final de 2023, acelaşi coş a ajuns să coste peste 2.100 de lei.

Bărbat: Acum 3-4 ani, cu 5 lei cumpăram o merdenea şi o cafea. Acum mă costă 9 lei.

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Preţurile au crescut şi cauzele sunt evidente: după pandemie, preţ la energie electrică, gaze, combustibil. Şi plafonarea nu a avut niciun fel de rezultat pozitiv şi nici n-o să aibă. 

Românii nu au simţit plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a adus ieftiniri prea mici pentru a fi sesizate de mulţi români. 

Dragoş Frumosu, sindicat industria alimentară: Dacă ne gândim la ce sortimente din cadrul acestor categorii au fost plafonate, o să ajungem la concluzia că nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Comerciantul, ca să poată să acopere această plafonare, a crescut preţul la alte produse. Plafonarea întordeauna atrage în alte părţi creşteri. Toată lumea încearcă să-şi recupereze banii şi să câştige ceva. Asta nu-i o soluţie. 

Mai mult a ajutat plafonarea din energie, măsură introdusă în 2022

Bogdan Glăvan, profesor de economie: Principala problemă a României este că a dus o politică intenţionată de scumpire a energiei. după liberalizarea preţurilor la energie, preţul gazelor a scăzut. Să nu uităm că principalii producători de energie din România de gaze şi curent sunt companiile de stat. Prin urmare, creşterea preţurilor s-a produs pentru că companiile de stat au decis acest lucru.  Plafonarea preţurilor la energie a venit pentru a oferi un alibi statului. La curent, cel puţin. Plafonarea a ajutat în sensul că nu am plătit mai mult decât înainte. 

Singurul efect al plafonărilor este faptul că, totuşi, conform estimărilor, am plătit cu 11% mai puţin pentru alimente şi energie, necesare unui trai decent.