Cum a ajuns România o țară dependentă de importurile de alimente. Ne asigurăm consumul doar la ouă și carne de oaie

România e dependentă de importurile de alimente. Am ajuns în situaţia în care reuşim să ne asigurăm consumul din producţia proprie la doar două produse: ouă şi carne de oaie. În rest, aducem din afară de toate, de la legume şi fructe şi până la lactate sau carne de porc. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Ciobanii reuşesc să asigure carnea de miel pe care românii o mănâncă în fiecare an, nu doar de paşte. Ba chiar ce le rămâne exportă.

• Vasile Vingărzan, cioban: Mergem destul de bine pe România. În perioada de după Paşti e exportul. Şi el merge destul de bine în ultimii ani. 30% rămân pe România. 70% se duc la export. 
• Dragoș Frumosu, sindicat industria alimentară: Sectorul avicol s-a dezvoltat bine în România, iar pe partea de carne de oaie consumul este mai mic. Şi atunci, evident, nu importăm. 

Cum am ajuns să importăm atât de multe alimente

Nici pentru ouă nu depindem de alţii. În rest, multe alte alimente, care ajung pe mesele noastre sunt de import. Carnea de porc, de exemplu. Deşi consumăm mai mult, producem mai puţin. În 2015, spre exemplu, reuşeam să asigurăm 70% din consumul de carne de porc. Acum abia dacă producem 20%. Iar principala cauză e pesta porcină. 

• Adrian Balaban, producător carne de porc: Produceam aproximativ 300.000 de porci pe an. Acum producem 35.000 de porci. Preţul cărnii româneşti întotdeauna este mai mare decât preţul din import. Pentru că producţia din România e valorificată sută la sută pe piaţa locală. 

Nici legumele şi fructele romanesti produse nu sunt suficiente. La legume, spre exemplu, gradul de autoaprovizionare a ajuns la 70% în 2022, față de 88% în 2015. Importăm de toate, de la leguminoase şi până la roşii, varză, cartofi sau ceapă. Situaţia e identică şi la fructe, cel mai mare deficit îl avem la mere. 

• Ion Ciprian, producător mere: Nu le ţinem pe camere cu frig, nu le ceruim. Sunt fructe româneşti naturale. 

Deși mâncăm mere din Polonia, fructele noastre se strică în livadă

• Ion Ciprian, producător mere: Cea mai mare problemă o avem cu merele din import. Acestea blocându-ne vânzarea produselor noastre. Cele de afară sunt frumoase, ceruite. De aceea clienţilor li se pare că sunt bune. 

Aşa că merelui lui ajung în pieţe, pe tarabe. Dar nici aici vânzările nu sunt prea mari. Cum se explică această situaţie ? 

• Dragoș Frumosu, sindicat industria alimentară: Nu au fost politicile Ministerului Agriculturii şi politicile statului astfel încât să vină cu nişte forme de sprijin care să le ofere posibilitatea fermierilor să aibă nişte depozite, să aibă nişte magazine de desfacere. Aveam peste 2.000 de hectare de sere, astăzi mai avem câteva sute. 
• Mădălina Chițac, reporter Observator: În ultimii 10 ani, deficitul comercial de produse agroalimentare a crescut de trei ori şi jumătate. Am ajuns ca în 2022 să importăm alimente în valoare de 12,3 miliarde de euro şi am exportat în valoare de doar 7,7 miliarde de euro. 

România înregistrează productii mult mai mici decat consumul la fructe, legume, carne de porc şi lactate.