Modificarea PNRR, cu două tăișuri: undă verde la creșterea pensiilor, însă pierdem o sumă uriașă pentru spitale și secții ATI

Comisia Europeană a dat undă verde modificărilor aduse de Executiv Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Teoretic, guvernanţii nu mai au o limită pentru cheltuielile cu pensiile. De asemenea, noul plan prevede mai mulţi bani pentru energia verde şi tranziţia digitală, însă taie fonduri pentru noile spitale. 

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

"Comisia Europeană a acceptat eliminarea acelui prag de 9.4% din PIB impus inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca limită pentru cheltuiala statului cu pensiile din sistemul public, însă trebuie să menționăm noua variantă a PNRR prevede totuși că nouă lege a pensiilor ar trebui să mențină cheltuielile totale brute ale statului român cu toate pensiile la un nivel sustenabil din punct de vedere fiscal pe termen lung, până în 2017. Marcel Ciolacu susține că, dacă s-ar fi păstrat acest prag de 9.4% din PIB în PNRR, atunci punctul de pensie ar fi trebuit înghețat până în 2070.

Referitor la cheltuielile sustenabile, potrivit surselor Observator ministrul de Finanțe Marce Boloș a avertizat în negocierile purtate ieri în coaliția de guvernare că noua lege a pensiilor va duce deficitul la peste 6% din PIB, atât anul viitor cât și în anul 2025, în condițiile în care România se află în procedură de deficit excesiv și ar fi obligată, cel puțin teoretic, să reducă deficitul bugetar la sub 3% din Produsul Intern Brut.

În jurul acestui prag de 9.4% din PIB a existat o întreagă controversă la nivel politic. Spunea premierul Marcel Ciolacu că acest prag ar fi însemnat că România nu putea majora punctul de pensie până în anul 2070. În realitate, datele de la Ministerul Muncii arată că cheltuielile statului cu pensiile publice nu au trecut niciodată pragul de 9.4%, în ultimii ani fiind de 8% din PIB, restul de 1.4% din PIB reprezentând pensiile speciale și pensiile militarilor.

Există și o parte negativă a modificării PNRR: România pierde 2.1 miliarde de euro din granturi, bani gratis de la Comisia Europeană, și 740 de milioane de euro - bani pentru spitale și secții ATI", a transmis reporterul Observator Marius Gîrlașiu.

Finanțare suplimentară de 1.4 miliarde de euro pentru România

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Adrian Câciu anunțase, joia trecută, că negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost încheiate, fiind inclusă o finanţare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integrantă din PNRR.

"Negocierile pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au încheiat. La acel moment, noul PNRR se află între serviciile Comisiei Europene. De ce spun noul plan? Pentru că acest plan revizuit include o finanţare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integrantă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Estimăm că această dezbatere inter-service în cadrul Comisiei să se încheie undeva în jurul datei de 21-22 noiembrie şi aprobarea în ECOFIN să aibă loc la începutul lunii decembrie", a explicat Adiran Câciu.

Ministrul PSD a mai precizat că Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă sunt aprobate de către Consiliul de Miniştri de Finanţe.

"Pe 8 sau 9 decembrie va fi acest ECOFIN. În noul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României nu se va mai regăsi acel procent cu privire la sistemul public de pensii, de 9,4% din PIB", a concluzionat Câciu.