Oficiali de la Casa Albă se tem că sancțiunile împotriva Rusiei sunt atât de puternice încât lovesc și economia SUA - Bloomberg

Valurile de sancțiuni impuse de SUA, Uniunea Europeană și aliații lor au reprezentat o soluție de mijloc între ignorarea completă și implicarea militară a Occidentului în războiul din Ucraina. Liderii vestici sperau că sub presiunea măsurilor economice, Vladimir Putin va face un pas în spate și va pune capăt agresiunii. Acum, unii oficiali ai administrației Biden sunt îngrijorați de efectul de bumerang pe care aceste măsuri l-au avut și sunt de părere că acestea  au avut un efect negativ asupra economiilor occidentale. Mai exact, ei au ajuns la concluzia că sancțiunile exacerbează în schimb inflația, înrăutățind criza alimentară care se conturează și pedepsindu-i pe rușii obișnuiți mai mult decât Putin sau aliații săi, notează Bloomberg.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

O parte din aceste probleme sunt cauzate de corporațiile care și-au restrâns sau chiar abandonat cu totul operațiunile din Rusia, din proprie inițiativă. Deși o astfel de poziție a fost extrem de apreciată la început, administrația Biden a fost prinsă pe picior greșit de implicațiile acestor decizii și încearcă acum să amelioreze efectele problemelor legate de lanțurile de aprovizionare globale și de export al cerealelor din Ucraina.

În unele cazuri, companiile au semnalat că sunt extrem de prudente sau doresc îndrumări mai clare din partea SUA înainte de a-și continua afacerile pe piața din Rusia. Până când se întâmplă acest lucru, corporațiile fac eforturi mari pentru a se asigura că nu încalcă accidental sancțiunile impuse de state, potrivit lui Justine Walker, reprezentant al Asociației Specialiștilor în Combaterea Spălării Banilor.

Autoritățile americane își regândesc poziția în fața noilor provocări economice

Într-o recunoaștere a acestei situații problematice, pe 25 mai, Biroul de Control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei, care supraveghează regimurile de sancțiuni, a extins o licență generală, astfel încât companiile să poată continua să plătească impozite, taxe și taxe de import legate pentru afacerile din Rusia până pe 30 septembrie. Mesajul a fost clar: sunt permise afaceri cu rușii, cu condiția ca companiile să nu lucreze cu entitățile sancționate.

În plus, un ordin executiv recent care interzice companiilor de consultanță și contabilitate să facă afaceri cu Rusia nu a inclus entitățile care fac afaceri în domeniul agricol, medicinal sau al telecomunicațiilor, o mișcare prin care administrația Biden vrea să transmită că aceste relații economice trebuie să continue.

Campaniile anterioare de sancțiuni împotriva unor țări precum Iranul și Coreea de Nord au încercat să impună un nivel similar de izolare asupra unor economii mult mai mici. Legăturile Rusiei cu piețele mondiale de mărfuri, în special pe cele de energie și cereale, au făcut ca problemele cu care se confruntă occidentalii să fie mult mai complexe.

Efectele colaterale ale sancțiunilor au depășit evaluările inițiale

La nivel oficial, administrația Biden și restul liderilor occidentali nu dau semne că sancțiunile pe care le-au impus până acum au reprezentat o greșeală sau că și-ar dori să le restrângă. Aceștia susțin în continuare că scopul lor e să îl oprească pe Vladimir Putin să atace alte țări și să pună capăt conflictului din Ucraina.

În ciuda idealismului, efectele colaterale ale sancțiunilor încep să fie resimțite pe întreg globul, nu doar în Rusia. La începutul invaziei, oficialii din jurul lui Biden credeau că dacă măsurile luate împotriva Rusiei vor ocoli sectorul energetic și alimentar, problemele cu inflația ar putea fi evitate sau măcar ținute sub control. Cu toate acestea, realitatea arată că inflația a atins în SUA un record al ultimelor patru deceni, afectând cetățenii obișnuiți, dar și șansele democraților în alegerile parțiale din noiembrie.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că „a greșit” anul trecut când credea că presiunile inflaționiste vor trece. Unul dintre rezultatele pe care le vede acum este legat de creșterea prețurilor datorită auto-sancționării neașteptate, potrivit unei persoane din jurul ei.

Aproximativ 1,000 de companii au anunțat până în prezent că își limitează operațiunile din Rusia, potrivit datelor colectate de Institutul Yale. Acest lucru subliniază un motiv pentru care sancțiunile sunt atât de populare în rândul factorilor de decizie politică: ele externalizează, în esență, politica SUA către sectorul privat. În acest fel, efectele nu mai sunt țintite și răspund mai greu la schimbările geopolitice.

Acest lucru devine important, deoarece toate părțile caută să pună capăt războiului. Ridicarea sancțiunilor poate fi un stimulent pentru o soluție diplomatică a conflictului. Din nefericire, americanii nu pot să promită ridicare măsurilor din ultimele luni și asta deoarece ele au fost luat, parțial, de entități private care, în cazul unei reveniri în Rusia, ar trebui să se confrunte cu nemulțumirea publicului occidental.