Produsele care s-au scumpit cel mai mult: preţurile sunt şi cu 14% mai mari, la final de an. "O taxă în cascadă"

Scumpirile în avalanşă trag în sus inflaţia la final an. Plătim mai mult pe fructe, legume, detergenţi şi servicii. Creşterile de preţuri sunt alimentate de secetă, de deficitul bugetar mare, dar şi de măsurile fiscale. Analiştii se aşteaptă ca inflaţia să tot crească în lunile următoare. 

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

Inflaţia e din nou pe un trend ascendent. Dacă în august şi septembrie, scumpirile se mai domoliseră, în octombrie trendul a revenit. Am ajuns la o inflaţie de 4,7%. 

Produsele care s-au scumpit cel mai mult

Dintre alimente, legumele şi fructele sunt cele care s-au scumpit cel mai mult, arată datele oficiale. La legume, creşterea preţurilor e de 11 procente, în timp ce fructele s-au scumpit cu 14%. 

"În cazul nostru, seceta a fost mai severă. S-a reflectat rapid în preţurile legumelor şi fructelor, în trimestrul 3", a declarat Mugur Isărescu, guvernator BNR.

Serviciile pun în continuare cea mai mare presiune pe rata inflaţiei. Cele poştale sunt pe primul loc în topul scumpirilor. Urmate de chirii şi cheltuielile de întreţinere ale casei, dar şi de serviciile din restaurante. Din categoria produselor nealimentare, detergenţii s-au scumpit cel mai mult. 

"Efectul schemei de plafonare a adaosului comercial. Comercianţii au fost nevoiţi să realoce costurile pe categorii de produse unde nu a fost plafonat adaosul. Unde cererea e relativ constantă", spune Christian Năsulea, profesor de economie.

Predicţiile analiştilor economici

Scăderi de preţuri, însă nu semnificative, s-au înregistrat la câteva produse de bază: mălaiul, făina sau untul. Dar şi la gaze şi energie electrică. Analiştii se aşteaptă ca inflaţia să tot crească, în lunile următoare. 

"Ca urmare a măsurilor care vor fi luate anul viitor, să vedem alte creşteri de preţuri. Vom avea acest salariu minim european, care va începe să producă efecte. Efectul pe care îl vom vedea va fi o menţinere a puterii de cumpărare. Practic, cu bani mai mulţi, vom cumpăra aceleaşi lucruri pe care le cumpăram cu bani mai puţini", adaugă Christian Năsulea, profesor de economie.

"Este inflaţia tuturor şi a nimănui. Este o taxă care se aplică la taxele anterioare, o taxă în cascadă. Este foarte greu de explicat oamenilor de unde apare această inflaţie. Oamenii nu o văd atât de uşor, aşa cum văd, de exemplu, o creştere de TVA",  spune Cristian Păun, profesor de economie.

• Reporter: Câţi bani cheltuiţi într-o lună pentru alimente?
• Român: În jur de 2.000 de lei.
• Reporter: Cât înseamnă asta din venitul dvs?
• Român: Cam 50%. 

BNR estimează că, abia spre final de 2025 vo ajunge la o inflaţie de sub 4%.