Rata inflaţiei în scădere nu ne scapă de valul de scumpiri, de la alimente la carburanţi şi energie. "Preţul rămâne la nivel ridicat"

Vagi semne de optimism pentru economie. Rata inflaţiei a scăzut în luna iulie a acestui an, comparativ cu iunie. O scădere timidă, ce-i drept, care a adus câteva reduceri de preţ pe ici pe colo. În buzunarele noastre, diferenţele încă nu se simt. Economiştii spun că, în perioada următoare, ar trebui să nu mai avem parte de scumpiri semnificative. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Luna iulie a venit cu primele ieftiniri. Dintre alimente, cartofii sunt cei care au un preţ mai mic, cu 12%, în comparaţie cu luna iunie. "Un preţ pe kilogram ar fi de 3 lei. Dar producţia e foarte slabă", spune un bărbat. Şi carburanţii s-au mai ieftinit. În iulie, preţurile au scăzut cu două procente, în comparaţie cu luna iunie. În Capitală, cea mai ieftină benzină se vinde cu 7,4 lei, asta în timp ce motorina costă 8 lei şi 11 bani. 

Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor

Avem şi o rată anuală a inflaţiei mai mică. 15%, faţă de 15,1% cât a fost în iunie. Economiştii spun că se aşteptau la o scădere mai mare. "Rata inflaţiei a scăzut, în termeni anuali, dintr-un efect de bază statistic. Altfel, rata lunară a inflaţiei a fost una foarte înaltă. 0,9% faţă de luna iunie e o inflaţie mare", explică Ionuţ Dumitru, economist şef bancă. "Preţurile au crescut la un nivel şi au rămas acolo. Odată ce au trecut 12 luni, încep să dispară acele creşteri de preţuri. Dar preţul rămâne la nivelul ridicat", adaugă Adrian Codirlaşu, analist CFA. 

"Până la cifrele date de INS, e vorba de buzunarul fiecăruia. Şi aici se simte cel mai mult faptul că preţurile au crescut", este de părere un bărbat. Dacă ne raportăm la alimente, untul, dar şi uleiul au preţuri mai mari cu 3%, doar într-o lună. De asemenea, biletele de tren şi de avion s-au scumpit şi ele. 

Cu cât s-au scumpit gazele şi energia electrică

Au continuat să crească şi preţurile la energie. Gazele sunt mai scumpe cu 8%, iar la energie electrică preţul a crescut cu două procente. "Dacă se va interveni pe ceea ce înseamnă preţurile din energie, nu vom mai vedea o creştere a inflaţiei. Dacă nu se va interveni pe energie, foarte greu de asimilat perioada următoare. Nu poţi să scumpeşti produsele şi serviciile conform cu costurile pe care le ai, pentru că populaţia nu suportă aceste scumpiri", declară Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR. 

În perioada următoare, spun economiştii, rata inflaţiei va rămâne ridicată. "Încă sunt presiuni. Presiunile vin din preţurile la energie, iar prin aceste plafonări doar a fost amânată creşterea pentru anul viitor", susţine Adrian Codirlaşu, analist CFA. "Semestrul doi al acestui an va cunoaşte o plafonare a preţurilor, poate cu o uşoară creştere nesemnificativă în august. Dar, în general, plafonare spre o inflaţie de 14% către sfârşitul anului", spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Abia de la anul am putea spera la o inflaţie sub 10%.