România are resurse pentru a hrăni 4 țări de dimensiunea ei, dar importă peste 70% din mâncare. Cum putem evita o criză alimentară

Războiul ameninţă securitatea alimentară în Europa. Deja resimţim primele semne, scumpirile în lanţ. Uniunea Europeană a lansat un set de măsuri: ţările membre ar trebui să îşi mărească producţia internă şi să îşi diversifice importurile. România are suficiente provizii şi recolte peste necesarul de consum, dar nu stăm bine la prelucrare. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Fiecare zi de război înseamnă efecte în lanţ pentru întreaga industrie alimentară. Sunt 50 de ţări afectate direct de blocajul exporturilor din Ucraina şi Rusia, mai ales în Nordul Africii şi Orientul Apropiat. În România, trăim un paradox.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Întotdeauna am reuşit să ne asigurăm necesarul de produse agroalimentare e bază. De altfel, suntem unul dintre cei mai mari furnizori de alimente pentru alte state.

România are resurse cât pentru o țară de patru ori mai mare

Lipsa industriei însă este cea care ne face vulnerabili.

Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta: Avem grâu, avem ulei. Sunt stocate pe zona privată. Foarte puţine există pe rezervele de stat. Şi atunci, ca orice negustor, dacă cineva oferă un preţ bun, fie pe ulei, fie pe sămânţă de floarea soarelui, fie pe grâu, evident că acel comerciant vinde peste noapte şi ia un preţ bun. Şi riscăm să rămânem fără. 

Cu alte cuvinte, ar trebui prelucrăm materia primă în ţară, în loc să o vindem şi să o cumpărăm ulterior sub formă de produse cu valoare adăugată.

Mircea Coşea, analist economic: 70-72 la sută din mâncarea pe care o consumăm zilnic o importăm. Odată cu creşterea preţurilor la toate produsele agricole pe plan mondial, România va trebui să importe la preţuri mai mari, asta înseamnă că la raft preţurile vor fi şi mai mari.

Preţurile au crescut deja, influenţate de scumpirile la energie, combustibili şi de inflaţia tot mai mare

Scumpirile atacă şi producătorii. Fermierii cer măsuri de sprijin.  

Daniel Botănoiu, preşedinte Asociaţia Fermierilor: Creditul, dobândă subvenţionată, mult mai multe intervenţii asupra pestei porcine africane, crearea acestor stocuri-tampon pentru evitarea bulelor speculative, sunt lucruri pe care putem să le facem acum, rapid. Altfel, riscăm să fim producători de materie primă care să nu îşi permită să cumpere o pâine. 

Uniunea Europeană a lansat mai multe măsuri pentru reducerea efectelor crizei alimentare, printre care şi stimularea producţiei interne a fiecărui stat membru. Ungaria a luat deja măsuri de protejare a stocurilor şi a impus licenţe pentru exportul produselor alimentare de bază. România ar putea transforma această criză mondială într-o oportunitate. 

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Îmi doresc ca din grânarul Europei să devenim supermarketul Europei. Îmi doresc să avem unităţi de procesare a grâului, a cerealelor, a plantelor tehnice oleaginoase, să introducem această materie primă măcar într-o verigă pe lanţul de procesare. 

La nivel global, ne confruntăm cu cea mai rapidă creştere a preţurilor la alimente din ultimii 17 ani.