Corul Madrigal duce peste tot în lume mândria de a fi român. Povestea uluitoare a ansamblului devenit simbol al rezistenţei prin cultură: "Avem mărturii senzaționale"
De peste 60 de ani, duce peste tot în lume mândria de a fi român. Chiar din vremuri în care era greu, chiar periculos să faci asta. Corul Madrigal e un simbol al rezistenţei prin cultură şi, probabil, unul dintre cei mai importanţi ambasadori pe care i-a avut şi îi are România. Ansamblul a cântat pe tot mapamondul şi e primul cor din lume care a ţinut un recital în Machu Picchu. Pentru mulţi dintre cei care l-au ascultat, Mardigal e dovada clar că muzica e divină.
De Redactia Observator la 01.12.2024, 20:38
Anvers, Belgia. În catederala spectaculoasă din centrul oraşului se pregăteşte un mare concert. Pe scenă urmează să urce corul Madrigal. Încă de la primele acorduri publicul se ridică în picioare. Se intonează imnul naţional al Belgiei. După care, o emoţie puternică se simte în catedrală.
"De fiecare dată când vezi că la spectacol se ridică cineva şi are ia pe el te bucuri că eşti parte din bucuria lui. I-ai făcut o bucurie unui român. Mărturisesc faptul că şi pe mine mă emoţionează", spune un spectator. E emoţie şi pe scenă, şi în sală. E aici o bucată de România. Care, pentru a nu ştiu câta oară, uimeşte lumea.
"Cred că mândria este un sentiment foarte important şi cred că Madrigalul, corul din România, vine şi uimeşte până la lacrimi pe oricine, cred că asta le aduce românilor o stimă foarte mare. Pentru sine, pentru poporul român. De unde a fost obligată din istorie din 1963 încoace să se lupte cu libertatea, Madrigalul o aduce oricui. Şi cred că asta românilor le place foarte tare, să simtă că vin din acelaşi loc din care vine şi Madrigalul", spune Emil Pantelimon, manager Madrigal.
Exact asta face Madrigal de peste 60 de ani. Îi învaţă pe români ce înseamnă mândria şi libertatea: "Totul a început într-o zi obișnuită de primăvară. Joi, 11 aprilie 1963". Ziua în care corul Madrigal dirijat de Marin Constantin a urcat prima dată pe o scenă. Nimeni nu ştia că tocmai se năştea un fenomen mondial.
"De ce a vrut Marin Constantin să facă Madrigal? Eu am un singur răspuns. Eu cred că a vrut să schimbe lumea. Eu cred că a vrut să schimbe lumea printr-o perspectivă românească", povesteşte Emil Pantelimon, manager Madrigal. "Pentru mine, Madrigalul nu numai că a fost un ideal. Aceasta este clar, este simplu, că viața mea s-a confundat și se confundă încă, atâta vreme cât vom fi sănătoși, sunt mai mult decât convins și în viitor", spunea Marin Constantin, fondator Corul Madrigal.
Viitorul nu era tocmai luminos. Erau anii crunţi ai comunismului în care cultura se fîcea cu uşile închise, iar cei care îndrăzneau să faca asta riscau puşcăria. "Cred că a contat foarte mult că Marin Constantin a construit libertatea pe un postament al restricţiilor", mai spune Emil Pantelimon, manager Madrigal.
E un miracol cum a reuşit Marin Constantin. Să facă din Madrigal un simbol naţional, să ducă peste hotare colindele româneşti. "Colindul românesc interzis a fost adus în sufletele românilor prin acest curaj fantastic şi nebun al lui Marin Constantin. Vorbim de 1967, când Madrigalul înregistra discul de colinde care este imediat interzis din cauza repertoriului cu trecere directă către naşterea Mântuitorului şi biserică, dar exportat şi reeditat de 11 ori până în 1989 şi vândul pentru a aduce valuta ţării doar în exteriorul ţării", povesteşte Emil Pantelimon, manager Madrigal.
Dar odată cu primul turneu făcut peste hotare, toți membrii corului au cumpărat propriul disc cu colinde și l-au adus acasă. Așa românii l-au putut asculta, în surdină, în casele lor înghețate de frig, în fiecare zi de decembrie. Și nu numai.
"A reușit în foarte multe din concertele pe care le avea în Șcheii Brașovului, avem mărturii senzaționale, în minele din Valea Jiului și cineva se ridică și spunea, cântați-ne, maeste, un colind, nu avea nicio opreliște să dirijeze și să aducă spiritul Crăciunului chiar și în luna august", continuă Emil Pantelimon, manager Madrigal.
Există mărturii că până și securiștii amestecați printre spectatori ajungeau să lăcrimeze de emoție. Dar își ștergeau lacrimile imediat și scriau raportul. "Sunt povești fantastice, sunt drame imense care s-au petrecut, sunt tipuri diferite de turnătorii pe care le descoperim și de care suntem responsabili să fie aflate și pentru a fi înțelese și de cei tineri pentru a înțelege prin ce nu trebuie să mai trecem", mai spune Emil Pantelimon, manager Madrigal.
Marin Constantin n-a putut fi oprit. Chiar şi Ceauşescu avea să înţeleagă într-un final că Madrigalul era de mare folos României. "După concertul Madrigalului la ONU la New York, timp de doi ani, ușa României chiar și comunistă a fost deschisă larg atât cât a durat efectul muzicii.O ușă deschisă care în față statelor din blocul socialist nu se prea întâmplă", zice Emil Pantelimon, manager Madrigal.
În aproape 50 de ani, cât au fost împreună, Marin Constantin și Madrigalul au susținut peste 4.000 de concerte pe toate marile scene ale lumii. Au cântat la Carnagie Hall, la Națiunile Unite, la Pantheon și la Vatican. Au jucat în peste 36 de filme artistice sau documentare, în România sau în străînătate. Iar pelicula Cântecele Renașterii, care e chiar povestea corului, a câștigat Palme D'Or în 1969 la Cannes.
În 2011, când s-a stins, Marin Constantin știa deja că are cine să îi continue misiunea. "Când am venit studentă în București am avut o onoarea de a întâlni Madrigalul în direct și nu m-am mai dezlipit niciodată de acest atelier minunat", spune Anna Ungureanu, dirijor Madrigal.
În 2002 Anna a fost chemată la Madrigal că să le traducă o piesă din maghiară. Și să îi învețe pe corişti să pronunțe corect. Când piesa a fost gata, maestrul a invitat-o chiar pe ea să dirijeze. "Asta a fost prima întâlnire pentru care îi voi rămâne veșnic recunoscătoare acestui geniu care a avut generozitatea, blândețea, libertatea de a alege pe cineva atâta de diferit. Apoi mi-am dat seama că de fapt mă creștea și mă forma într-un stil indirect pentru că nu te învaţă direct, ci te lasă să furi, să îl privești, și dacâ ţi se potrivea bine, dacă nu, selecția naturală se face probabil", adaugă Anna Ungureanu, dirijor Madrigal.
Din 2014 a devenit oficial dirijorul corului Madrigal. "Fără modestie, suntem un brand de ţară şi e păcat, printre puţinele pe care le mai avem din păcate în România de azi, şi e păcat să nu îl ducem mai departe", crede Emanuel Pecingină, membru Madrigal. Domnul Emanuel e din 1987 în cor. Acum 10 ani, când a devenit managerul corului Madrigal, Emil Pantelimon a înţeles şi el un lucru important.
"Dacă vrei într-un fel să te creştinezi, ai două variante - fie păţeşti ceva grav şi cauţi alinare la Dumnezeu, fie asculţi Madrigal. Am simţit cum mă ridic de pe scaun şi lumea s-a colorat. Exact aşa cum vedem în tablouri", spune Emil Pantelimon, manager Madrigal.
În anii care au urmat, Madrigal a revoluţionat arta corală mondială. A transformat apariţiile lor pe scenă în spectacole cu regie şi scenografie, cu lumini, actori şi poveste greu de uitat. Madrigal a cântat alături de delfini. A cântat şi pentru bebeluşi. A cântat la răsărit de soare. Şi a ajuns aproape de acoperişul lumii, la Machu Picchu.
"Primul cor din lume care a cântat la Machu Picchu, săracii ăia, au rămas interzişi, nu au înţeles, ce vor ăştia de la noi. Îmbrărcaţi aşa, da, au venit conchistadorii cu gulerele lor ca să îi curească. În momentul în care au auzit o suită din Ţara Oaşului vreau sa vă spun că au rămas cu gura căscată toţi peruanii care ne-au ascultat", spune Emil Pantelimon, manager Madrigal.
Iar prin programul Cantus Mundi, dedicat copiilor, Madrigal pregăteşte următoarea generaţie a României. "80.000 de copii care mâine sunt publicul Madrigalului dar sunt şi iubitorii de teatru ai României. Sunt şi iubitorii de filarmonică, şi iubitorii de operă. Sunt oameni care când vor merge la vot vor gândi de două ori altfel. Cu o altă responsabilitate. Noi avem această încredere deplină că vom schimba România prin muzică", încheie Emil Pantelimon, manager Madrigal.
