Cutremurul din 1977. Au trecut 45 de ani de la tragedia în care şi-au pierdut viaţa peste 1.500 de oameni. Sute de clădiri din Bucureşti stau să se prăbuşească

Cutremurul din 1977 - dezastrul în care şi-au pierdut viaţa peste 1.500 de oameni. Vineri, 4 martie, la ora 21:22, se împlinesc 45 de ani de la cumplitul cutremur. Doar în Bucureşti au murit peste 1.400 de persoane, iar în ţară au fost raportaţi aproximativ 11.300 de răniţi. Conform datelor oficiale, acum, în Bucureşti sunt consemnate 363 de clădiri aflate în clasa l de risc seismic şi 373 încadrate în clasa a ll-a de risc seismic.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea 7,2 şi o durată de circa 56 de secunde. Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 de persoane au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.

Pierderi imense după cutremurul din 1977

Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe, relatează news.ro. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.

Unde s-a simţit seismul cu magnitudinea 7,2. "Caracter de multi-şoc"

Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

"Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică - cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)", arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.

Sute de clădiri din Bucureşti, încadrate în clasele l şi ll de risc seismic

În prezent, 736 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic. Dintre acestea, 363, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 373 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.