Galerie foto 44 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Peste 1.500 de morți, zeci de mii de clădiri distruse
S-au scurs 44 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României. Pe 4 martie 1977 un seism cu magnitudinea de 7.3 pe Richer lăsa în urmă peste 1.500 de morți, 13.500 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe distruse. În București au fost scene de haos, iar orașe precum Zimnicea făcute una cu pământul.
la 04.03.2021, 09:00
- Prima reacţie a lui Cîrstoiu, după ce a fost retras de Coaliţie. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
- Surse: Firea şi Burduja, în locul lui Cîrstoiu la Primăria Capitalei. PSD şi PNL renunţă la candidatul unic pentru Bucureşti
- Doar în Capitală s-au prăbușit peste 33 de clădiri și blocuri mari
- Există o singură înregistrare cu seismul care a zguduit România din temelii
- Cutremurul a răpit nume mari precum Toma Caragiu sau Doina Badea
Cutremurul din 1977, produs în Zona Seismică Vrancea, la ora locală 21:22:22, a durat mai puțin de un minut (57 de secunde). Însă a fost suficient pentru a produce distrugeri enorme în sudul și estul țării, precum și un mare număr de victime.
Deși cutremurul a fost resimțit și în țări precum Bulgaria, Serbia sau Ungaria, cu valuri seismice ce au ajuns până la Sankt Petersburg (Rusia), România a fost cea mai lovită.
Intensitatea maximă, de IX grade pe scara Mercalli (avarii însemnate la structurile de rezistență proiectate antiseismic, înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistență bine proiectate, distrugeri ale clădirilor slab executate, crăpături în pământ, conducte subterane rupte), a fost consemnată în zone din sudul și estul Munteniei.
Cutremurul din 1977, resimțit puternic în București
Este exact ce s-a întâmplat în București, la cutremurul din 4 martie 1977 - 33 de clădiri au fost distruse, în special din perioada antebelică, dar și unele noi, construite cu doar câțiva ani înainte (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Șoseaua Ștefan cel Mare - Lizeanu sau Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).
1.424 au murit şi alte 7.500 de persoane au fost rănite, doar în Capitală.
Operațiunile de căutare au început imediat după seism. Incendii au izbucnit în mai multe locuri, iar alimentarea cu gaz a fost oprită, de frica unor explozii necontrolate, care ar fi putut face și mai multe victime printre civili și cei 30.00 de pompieri şi militari puși să scormonească printre ruine.
Fotografii realizate după cutremurul care zguduit România, martie 1977
Getty Images
Printre cei care și-au pierdut viața la cutremurul din 1977 s-au numărat şi câteva personalităţi importante la acea vreme în România. Marele actor Toma Caragiu a fost surprins de seism în timp ce se afla în scara blocului, alături de bunul său prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Au murit amandoi. În mod ironic, apartamentul marelui actor, de la etajul 2, rămăsese intact.
Și cântăreaţa Doina Badea, cea supranumită Edtih Piaf de România, şi-a găsit sfârşitul sub dărâmături. Alte figuri, precum prozatorul Alexandru Ivasiuc, poeta Daniela Caurea sau istoricul literar Mihail Petroveanu au murit prinşi sub clădirile doborâte de cutremurul care a îngrozit Europa.
Orașul Zimnicea a fost ras de pe fața pământului
Un alt oraş devastat de cutremurul din 1977 a fost Zimnicea. Cu distrugeri în proporţie de 80%, raportate de autorități, localitatea a fost aproape rasă de pe hartă. După Revoluția din 1989 aceste date au fost puse la îndoială și se spune că distrugerile au fost cauzate de excesul de zel al conducătorilor orașului din acea vreme, deși primarul de atunci, Sandu Dumitru, neagă.
Nicolae Ceaușescu, în inspecție după seismul din martie 1977
Getty Images
Nicolae Ceauşescu a ordonat imediat reconstrucţia oraşului. Trei ani s-a muncit la ridicarea noilor blocuri, fiind aduși muncitori din nouă județe. Deși o parte din finanțare a venit din Germania și Austria, noile clădiri s-au deteriorat dramatic, în doar câțiva ani, din cauza materialelor de construcție de slabă calitate.
Singura înregistrare cu cutremurul din 1977
Mai întâi s-a scuturat totul pe verticală. Apoi, mişcarea a fost mai puternică, pe orizontală pentru ca direcţia să se schimbe din nou, cu 90 de grade. Şi 56 de secunde s-au transformat într-o veşnicie în care praful ridicat de la molozul din stradă a acoperit toate speranţele celor care îi căutau pe sub dărâmături pe cei dragi.
Un vuiet lung, apoi zgomote înfundate, de greutăţi grele căzute de sus, urmate imediat de ţipete, tânguieli, urlete, sirene, vaiete, strigăte, toate sunetele durerii din lume se auzeau în Bucureşti.
Mărturiile supraviețuitorilor
"Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile... pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul... Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!", e amintirea lui Mircea Negulescu, militar în termen în 1977.
Muncitori români între ruine, după cutremurul din 1977
Getty Images
"Veneau buldozere să ia moloz şi mai vedeai o mână, un picior. La Scala a fost prinsă o persoană de zid şi medicii nu aveau voie să intre pentru că se putea dărâma blocul, iar medicii erau foarte de preţ atunci. Un coleg al meu, caporal, s-a oferit să intre să-i taie piciorul prins sub o placă de beton pentru că altfel nu putea fi scoasă de acolo. A tăiat piciorul cu nişte scule destul de rudimentare, iar seara a fost făcut sergent", îşi aminteşte un fost angajat al Armatei Române.
În prezent, 726 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic.
Dintre acestea, 356, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 370 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰