"Fantomele" Bucureştiului. Zeci de clădiri lăsate în paragină pun în pericol viaţa oamenilor şi au ajuns adăposturi pentru oamenii străzii

Capitala are zeci de clădiri noi, lăsate în ruină. După Revoluţie, mulţi investitori au construit haotic: unii nu aveau autorizaţii, alţii au rămas fără bani, după criza din 2008. Ceea ce trebuiau să fie bocuri sau hoteluri de lux au ajuns acum case improvizate pentru oamenii străzii.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Pericol de moarte. Asta scrie pe scheletul blocului de lângă Casa Presei. Ruinele din care azi cad cărămizi au fost ridicate în anii '90 de controversatul om de afaceri, devenit apoi deputat de Neamț, Dumitru Puzdrea. Clădirea a fost în centrul primului mare scandal de corupţie, care viza ridicarea unei construcţii fără autorizaţie. Blocul Puzdrea nu avea aviz de la Apa Nova, pentru că era la doar 5 metri distanţă de conducta magistrală a capitalei. De teamă că oraşul ar putea rămâne fără apă, Viorel Lis a decis demolarea blocului. "S-a terminat cu un episod cu jandarmi şi acolo a rămas. Au avut intenţia să vină să demoleze şi n-au reuşit", a declarat Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al Capitalei.

"Cazul Puzdrea", departe de a fi încheiat

Anii au trecut, clădirea s-a degradat periculos. Un planșeu este deja prăbușit. În 2003, terenul pe care se află blocul şi un la fel de controversat centru comercial s-au întors la familia Puzdrea, după o dispoziţie a primarului de atunci, Traian Băsescu. În 2015, Cătălin Năstase, fost partener de afaceri cu Puzdrea, a depus o plângere penală, pe motiv că retrocedarea ar fi fost ilegală, iar statul - prejudiciat cu 120 de milioane de euro. Cauza a ajuns la Parchetul General, dar Traian Băsescu a fost audiat abia în 2017, când a rămas fără imunitatea de preşedinte. "Nu există vreun act semnat de mine care să fie ilegal", spunea atunci Traian Băsescu. Şi dosarul s-a închis. Definitiv. Totuşi, cazul Puzdrea a dus la înăsprirea legislației în domeniul construcțiilor. Cei care construiesc fără autorizaţie riscă, astăzi, dosar penal.

"Practic ai o constructie in curs de edificare care nu va fi niciodată finallizată si pe care trebuie sa o aduci la stadiul de a intra in legalitate", a declarat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în tranzacţii imobiliare. Fiica fostului deputat, Andreea-Ruxandra Puzdrea se pregăteşte să vândă. Un mare dezvoltator imobiliar a anunţat că va cumpăra terenul de 4 hectare cu tot cu clădirea pe care o va demola. Vorbim despre o tranzacţie în valoare de 60 de milioane de euro din care va plăti doar 10%. Restul de bani va fi achitat printr-un schimb cu apartamentele pe care le va construi pe acest teren. Fiica lui Puzdrea ar urma să primească 200 din cele 900 de apartamente ce urmează să fie construite.

Hotelul secret al lui Gabriel Oprea, fost ministru de Interne

Tot în Nordul Capitalei, pe Barbu Văcărescu, găsim o altă clădire care n-a avut noroc. Ar fi putut să devină hotel. Hotelul secret al fostului ministru de Interne Gabriel Oprea. "Ghinionul" a început chiar de la terenul în valoare de 1,4 milioane de euro pe care a fost ridicat şi care a făcut obiectul unui dosar deschis de DNA. În 2006, cei 1.500 de metri pătraţi de pe malul lacului au ajuns de la Cristi Borcea, fostul preşedinte al clubului de fotbal Dinamo, la Neculai Onţanu, pe atunci primar al Sectorului 2. Procurorii au stabilit că, în schimbul terenului, fostul edil urma să-i retrocedeze lui Borcea 8 hectare în Sectorul 2. Un lot de 1000 mp, din terenul primit de fostul primar al sectorului 2, a ajuns la Gabriel Oprea. Fostul ministru de interne a inceput să construiască acest hotel, cu trei niveluri la subsol, parter și alte șase etaje. Însă construcţia nu este gata nici astăzi, la mai bine de 10 ani de când au început să ridice hotelul, totul după ce procurorii DNA au intrat pe fir şi au pus sechestru pe bunurile ministrului.

Dosarul deschis de DNA privind posibila implicare a lui Gabriel Oprea în cazul mitei primite de Onţanu a fost clasat în 2020. Fostul primar al Sectorului 2 a scăpat cu o pedeapsă de trei ani cu suspendare. I s-a interzis dreptul de a mai candida, dar a rămas proprietar pe terenul de pe malul lacului. De atunci şi până acum, pe şantier nu s-a mai întâmplat nimic. Clădirea e părăsită de ani de zile, e plină de graffiti şi se vede că a devenit casă pentru oamenii străzii care si-au lăsat aici paturi, haine, conserve, sticle goale, foarte multă mizerie. Blocul arată groaznic, din orice colţ l-ai privi. "Este un drept de proprietate. Nu putem să intervenim noi", a declarat Nicuşor Dan, primarul Capitalei.

O altă "fantomă" e în Parcul Sportiv Dinamo

Alt focar de infecţie găsim în Parcul Sportiv Dinamo. "Onoare prin performanţă", scrie pe bannerul care atârnă de clădire. Nu ştim onoarea cui e, dar singura "performanţă" e numărul de posibile destinaţii: hotel, sediul clubului de fotbal, reprezentanță auto ori clinică sportivă. Clădirea aparţine ACS FC Dinamo, clubul lui Nicolae Badea, în prezent în Liga a patra. Clubul Sportiv, din subordinea Ministerului de Interne, l-a dat în judecată. "CS Dinamo se judecă în instanţă cu FC Dinamo Bucureşti, primul club. Pe româneşte, încurcate sunt căile Domnului. Clubul Dinamo cred că veşnic va fi pe pământul acesta în litigiu cu primul club", a declarat Elisabeta Lipă.

Calea este lungă pentru clădirile lăsate în paragină. Cazul Planorama este dovada că, atunci când neglijenţa autorităţilor întâlneşţe rea-voinţa dezvoltatorilor, singurii păgubiţi sunt clienţii. Mâine seară la Observator vedeţi poveştile celor care au plătit zeci de mii de euro pentru apartamente în care nu s-au mutat niciodată.