Istoria îngropată în uitare: Inaugurată în 1883 de Regele Carol I, vama românească din Predeal a ajuns o ruină

O clădire abandonată, cu pereți scorojiți şi geamuri sparte. Așa arată acum fosta vamă românească din Predeal. Istoria a fost îngropată în uitare. Pe de altă parte, la doar câţiva kilometri distanţă, dincolo de Timiş, fosta vamă austro-ungară își trăiește a doua tinerețe. Graniţa statală a dispărut de mai bine de 100 de ani. Dar vama dintre sârguinţă şi nepăsare e mai clară ca oricând. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

O clădire cochetă, cu o suprafață de peste 170 de metri pătrați. Fosta vamă românească de la Predeal a fost inaugurată în 1883 de Regele Carol I. 

Istoria îngropată în uitare

Ioan Câmpan, autor monografie: Este cea mai veche clădire administrativă de pe raza orașului Predeal, exact aceasta. Pe aceste scări, au pășit toată familia Brătienilor. Regele Carol I, Carol al II-lea, Regele Mihai.

Ioan Câmpan a fost, timp de 45 de ani, profesor în Predeal și a scris o monografie a orașului. Ne povesteşte că fosta vamă de la hotarul dintre Țara Românească și Transilvania a funcționat până în 1916. După Marea Unire, a devenit club al ofițerilor. În perioada comunistă, a ajuns restaurant al Oficiului Județean de Turism Brașov. Iar după Revoluție, a fost concesionată unui investitor privat.

Claudiu Loghin, reporter Observator: Suntem în Predeal, la aproximativ o mie de metri altitudine și așa arată fosta vamă românească. E, probabil, locul în care înțelegem cel mai bine faptul că nu este suficient hotarul nedrept să-l zdrobim, ci trebuie, în egală măsură, să zdrobim și granița dintre nepăsare și sârguință.

Localnic: Trec mașini, trec turiști, să vadă aşa dărăpănătură ... e păcat de ea. Ar putea să facă un muzeu, ca să atragă și turiști.

Turist: Cred că e o pierdere și ar trebui făcut altceva.

Localnic: E un moment important istoric, nu? Mai ales că a fost vamă. Renovată, aranjată, că acum arată jalnic.

La cinci kilometri distanță, către Brașov, găsim fosta vamă austro-ungară, "sora" de peste fostul hotar dintre Carpaţi. A fost cumpărată de Biserica Catolică în 1917 și de atunci e lăcaș de rugăciune. Clădirea este consolidată, modernizată și îngrijită cu migală. 

Maica Celina, stareță mănăstire catolică: Noi, cu mănuțele noastre proprii, avem grijă pentru ca să nu se dărâme și să fie întreținută, să fie... oricine vine aici, la noi, să găsească o oază de liniște.

De ce a a fost atât de crudă soarta vămii româneşti? Primăria Predeal și societatea privată care deține clădirea își pasează vina.

Marius Mateescu, viceprimar Predeal: Prin contractul de concesiune, și-a asumat anumite lucruri, să o modernizeze, s-o redea circuitului turistic, lucru care nu s-a întâmplat. Din acest motiv, Primăria l-a acționat în judecată și sperăm, pe neîndeplinirea obligațiilor contractuale, și sperăm s-o recâștigăm, s-o redăm circuitului turistic.

Cei care au luat în concesiune clădirea spun că nu au putut face nimic, din cauză că terenul de sub ea e al primăriei, Predealul a stat doi ani fără primar şi nu a avut cine să semneze actele. 

Explicaţiile firmei: "Primăria Predeal a îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară, prin înscrierea în cartea funciară, abia în anul 2018. Prin urmare, până la acest moment, nu a existat în mod obiectiv posibilitatea obținerii unei Autorizații de Construire".

Ioan Câmpan, autor monografie: În mod ciudat, seamănă cu soarta României, foarte tristă, în ziua de astăzi. 

Ioan Pepene, istoric: Nu-și dau seama de plus-valoarea pe care o are această moștenire istorică. Până la urmă, nu trebuie să ne ferim nici să discutăm despre faptul că pe aici, cândva a trecut o graniță, pentru că această graniță aduce cu ea foarte multe istorii foarte interesante.

Soluțiile sunt acum pe masa instanței. Până la finalul procesului, fosta vamă românească rămâne o ruină la drumul mare, în calea tuturor celor care trec prin Predeal.