Mii de familii din Ucraina se despart în fiecare zi la graniţă. Durerea este inimaginabilă: "Inima ne doare, aşa a devenit viaţa"

O ţară întreagă e de opt zile pe drumuri din cauza războiului Rusia - Ucraina. Vămile au devenit scene pentru adevărate drame zilele acestea. Refugiaţii duc povara unui război care le-a schimbat destinul. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Aici e locul unei alegeri imposibile: cine pleacă şi cine rămâne. Dincolo de Vama Siret, pe ultimii metri de pământ ucrainean, mii de familii se despart în fiecare zi. Mamele fug să îşi salveze copiii. Taţii şi bunicii rămân la război. Ceva se rupe şi-n unii, şi-n alţii.

Reporter: Aţi lăsat pe cineva aici la vamă.

Vasile, bunic de 52 de ani: Am lăsat doi nepoţei.

Reporter: Câţi ani au nepoţii?

Vasile, bunic de 52 de ani: Trei şi şase. Inima ne doare, dar e nevoie la noi aici.

Bunică: Ce să facem. Aşa a devenit viaţa că trebuie să fugim

Reporter: Dumneavoastră ce faceţi, rămâneţi acasă?

Bunic: Da.

Reporter: Şi ce faceţi, mergeţi să luptaţi?

Bunic: Ceva am să fac, ceva trebuie făcut.

Majoritatea celor de acolo vorbesc româna. Sunt ucraineni din Cernăuţi, oraş aflat sub stare de asediu. Când se vor întoarce acasă, singuri, bărbaţii de aici nu ştiu ce îi aşteaptă.

Reporter: Vă e frică?

Vasile, bunic de 52 de ani: Ne e frică de copii. Aşa nu.

Reporter: Veţi merge să luptaţi cu armata?

Vasile, bunic de 52 de ani: Da.

O femeie şi-a lăsat soţul şi viaţa în urmă şi a fugit cu fiul de doi ani în România

Mamă: E groaznic, e groaznic! Nu am cuvinte. Trebuie să plecăm. De pe pământul nostru, din casa noastră. Cu copii. Fără nimic, nimic. Fără serviciu, fără maşină.

Soţul ei luptă în armată. Ea şi-a lăsat în Kiev toată viaţa, şi-a luat copilul de doi ani şi a plecat pe-un drum care a durat 6 zile, până în România.

Reporter: Cum îi vei explica ce se întâmplă?

Mamă: Nu ştiu, nu ştiu încă. O să mă gândesc la asta, nu ştiu. Acum trebuie să mă gândesc la supravieţuire.

Adolescentă: Eu şi mama ne mutăm în Germania.

Reporter: Şi restul familiei?

Adolescentă: Rămân aici.

Reporter:Cine?

Adolescentă: Tatăl meu, fratele, bunica, bunicul. Au rămas aici.

Un singur gând îi consolează pe cei care rămân. Că dincolo de graniţă, în România, copiii şi mamele vor fi pe mâini bune.

Refugiată: Vă mulţumesc din suflet! Azi dimineaţă am mâncat găluşte făcute de cineva! România s-a descoperit o ţară cu o inimă aşa de mare! Ne-au ajutat în toate modurile! Avem frică, avem frică. Băietul meu, feciorul meu a rămas că a socotit că are datorie să rămână să ajute

Voluntari din toată ţara încearcă să le mai aline din durere.

Voluntară din Basarabia: Sunt de origine rusă.

Voluntară din Basarabia: Şi eu sunt şi moldoveancă, şi ucraineancă. Suntem toţi egali şi credem că nu contează de ce origine eşti, din ce ţară eşti sau de ce vârstă eşti. Important e că eşti om şi meriţi să trăieşti în pace.

Copiii războiului sunt peste tot; unii nu au nici măcar un părinte alături

Într-o cameră de hotel din Cluj, două fetiţe îşi colorează o lume de poveste. Rahel are 4 ani, iar prietenă ei Rivka, doar doi. La vârstă lor le e imposibil să înțeleagă ce se întâmplă și de ce în timpul nopții au fost luate pe sus, urcate într-un autocar și duse într-o țară în care nu au mai fost niciodată. Alături de ele sunt alți 100 de copii dintr-un orfelinat evreiesc din orașul Jîtomîr aflat la 140 de kilometri de Kiev.

Fraid Orgad - asociatie evreiasca Cluj: A trebuit să ia tot repede repede și au plecat din Jitomir la Cernăuți, lângă frontieră cu România

În vămi, cozile cu refugiaţi încă se întind pe mulţi kilometri.

Mamă: Mi-am lăsat mama şi prietenul în Odessa. Este greu. Am luat doar hainele de pe noi. Nu am luat jucării pentru copii. Ne-au ajutat cei din România, ne-au dat mâncare şi jucării.

Cel mai greu le e când noaptea se lasă şi gerul le face şi mai greu drumul. Deşi este miezul nopţii, oamenii continuă să treacă frontiera. Sunt de zeci de ore sau chiar zile pe drum. Când ajung în vama Siret, timpul nu mai înseamnă nimic, înseamnă doar că au făcut pasul de la război la pace.