Podul de la Grădiştea, punte spre dezastru. 20 de miniştri ai Transporturilor au ratat, din 2005 şi până azi, un obiectiv esenţial

Ne tăiem singuri punţile către dezvoltare. Iar în categoria ruşinii naţionale se înscrie şi povestea podului feroviar de la Grădiştea, ce leagă Bucureştiul de Giurgiu. Construcţia strategică a fost dărâmată în urmă cu 18 ani de inundaţiile puternice. De atunci, au fost promisiuni multe şi planuri. Abia anul acesta, cu bani europeni, vor începe lucrările de reabilitare. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

20 de miniştri ai Transporturilor au ratat, din 2005 şi până azi, un obiectiv esenţial: refacerea legăturii feroviare dintre Bucureşti şi Giurgiu. Timp de aproape două decenii, conexiunea pe şine cu portul Constanţa, dar şi cu Bulgaria şi Grecia, a fost tăiată. 

Greta Neagu, reporter Observator: De 18 ani a fost nevoie pentru ca podul feroviar de peste râul Argeş, de la Grădiştea, care s-a prăbuşit la inundaţiile din 2005, să fie reconstruit. Ar putea fi gata în acest an, însă călătorii vor avea o rută directă între Bucureşti şi Giurgiu abia peste doi ani. 

Podul de la Grădiștea, prima etapă a proiectului de reabilitare a liniei Bucureşti-Giurgiu

Până atunci, toate trenurile fac un ocol uriaş pe la Videle: un traseu de o oră s-a transformat într-unul de trei ore sau chiar mai mult. 

Podul de la Grădiştea va reprezenta prima etapă a proiectului de reabilitare a liniei Bucureşti-Giurgiu.

Viorel Lucaci, specialist în infrastructură: Proiectul total are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. 

Greta Neagu, reporter Observator: Linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, cu o lungime de aproape 70 de kilometri este prima dată în folosinţă în ţara noastră, în 1869. Odată ce va fi modernizată ea va avea atât o importanţă strategică, cât şi economică. 

Viorel Lucaci, specialist în infrastructură: E o linie absolut esenţială. Poate să dezvolte şi regiunea şi nişte proiecte transfrontaliere foarte interesante. Potenţial turistică pentru tranzitul spre Grecia. 

Linia ar putea fi folosită şi în scopuri militare

Pe aici s-ar putea transporta tancuri sau armament, la nevoie. Iar podul a fost proiectat în aşa fel încât, în ipoteza în care va fi dezvoltată conexiunea Portul Constanţa-Bucureşti prin canalul Dunăre-Marea Neagră, să permită şi transportul mărfurilor pe apă. 

Ionuţ Ciurea, Asociaţia ProInfrastructura: Vorbim de un pod lung şi înalt care să permită ca pe râul de dedesubt să circule imaginarele vapoare. Linia asta ar trebui să devină operaţională în cel mai scurt timp, astfel încât să mai scăpăm de o ruşine naţională. 

Ruşine care ne poate tăia punţile către dezvoltarea unei zone de importanţă strategică.