Tinerii care nu vor lăsa să se piardă reţetele tradiţionale româneşti. "Caietele de sarcini" vor ajunge la Ministerul Agriculturii, apoi vor primi aprobare la nivel european

Ţara noastră abundă de reţete tradiţionale, iar fiecare comunitate are propriul mod în care le găteşte. Multe sunt transmise din generaţie în generaţie. Aşa au apărut acele cărţi de bucate scrise de mână şi lăsate moştenire în fiecare familie. Şi tot ca să nu pierdem gustul românesc autentic, mai mulţi studenţi din Cluj-Napoca au întocmit caiete de sarcini, cu reţete din toate timpurile.

• SURSE: Alegerile prezidenţiale vor avea loc în noiembrie. PNL s-a supărat pe PSD pentru că a vorbit cu Simion şi Şoşoacă

Adriana este studentă la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca, însă găteşte de când se ştie reţete învăţate de la mama şi soacra ei. Astăzi, se laudă cu un gulaş de oaie preparat ca în zona Dejului.

Festivalul gusturilor româneşti

"Conţine mult mai multe legume. Ca ingrediente am folosit ceapă, o cantitate destul de mare. Am adăugat rondele de morcov, ardei, iar la urmă am pus cubuleţele de cartofi", spune Adriana Cristea, studentă la USAMV Cluj-Napoca.

Gustul preparatelor nu este însă suficient pentru a convinge pe cineva că ai cea mai bună reţetă. Fiecare farfurie trebuie să spună şi o poveste. E şi cazul Dalauzilor de Gherla, un desert armenesc."Într-o comunitate armeană ştiai că eşti respectat când eşti servit cu dalauzia. Comunitatea armeană la nivel global e în scădere şi dacă tradiţiile nu se menţin din generaţie în generaţie, vom pierde cam tot", crede Benedek Robert, student la USAMV Cluj-Napoca.

Cele mai bune reţete s-au născut accidental

Cele mai bune reţete, spun specialiştii, s-au născut accidental. Ca şi gulaşul secuiesc din Harghita. "Legenda spune că un scriitor maghiar a intrat prea târziu la un han pentru a lua masa şi stocul era deja epuizat, aşa că a rămas puţină tocăniţă şi varză acră. El le-a amestecat şi a iesit mâncarea asta tradiţională", povesteşte Molnar Endre, student la USAMV Cluj-Napoca.

Iar dacă reţeta se mai prepară şi afară, în stil maramureşean, gustul e garantat. "Îi balmoş care conţine lapte de oaie, capră, jântuială cu spumă de pe lapte făcut şi făină. Important e iaurtul adus de acasă şi smântâna", arată Dumitru Minteu, student la USAMV Cluj-Napoca.

"S-a demonstrat că ţările care au ales cultura ca armă principală de luptă au ajuns azi mari ţări, puternice economic şi geopolitic. În orice sat românesc găseţti sute de produse care n-au povestea cunoscută de marele public", a declarat conf dr. Avram Fițiu, profesor USAMV Cluj-Napoca.

La final, reţetele vor fi strânse într-un caiet de sarcini ce va ajunge la Ministerul Agriculturii. Odată aprobate la nivel european, preparatele vor dăinui peste ani în farfuriile românilor şi nu numai.