Un fenomen îngrijorător transformă ireversibil o regiune a ţării. Turiştii cred însă că e "minunat"

O minune a naturii ia fiinţă la marginea oraşului lui Brâncuşi. Delta Jiului adună, an de an, păsări migratoare spectaculoase care se opresc aici în drumul către Delta Dunării. Motiv de bucurie pentru turişti, fenomenul îi îngrjorează însă pe activiştii de mediu care cred că asistăm - de fapt - la unul dintre efectele deşertificării din sudul ţării.

• "Dacă era să auziţi cum urlau animale, sfârşitul lumii a fost". Bilanţul potopului din Galaţi: 7 morţi, 5.500 de locuinţe avariate, 20.000 de oameni afectaţi

Delta Jiului se află la doi paşi de centrul oraşului Târgu Jiu, iar cu fiecare an, numărul păsărilor migratoare care aleg să stea aici în sezonul cald este tot mai mare. "Familia de corcodel moţat, care este foarte rară. Corcodelul moţat e o specie foarte gălăgioasă. Se hrăneşte cu peştişori. Avem un grup de egrete, avem stârc", arată un activist de mediu.

Tablou exotic pe Jiu. Explicaţia ştiinţifică

Pe lângă lebedele care vin aici de 12 ani, acum zeci de egrete, pescăruşi sau cormorani întregesc tabloul exotic de pe Jiu. Încălzirea globală este unul dintre factorii care au dat GPS-ul păsărilor peste cap. Ele caută locuri călduroase şi apă, iar de data aceasta le-au găsit aproape de munte. 

"Lucrările în ultimii 50-70 ani în agricultură au dus la diminuarea şi scăderea suprafeţei inundabile a Dunării, iar acele habitate au fost înlocuite cu dune de nisip. Acele păsări au migrat către zona noastră", spune Claudiu Fiu, activist de mediu.

Explicaţia ştiinţifică nu oglindeşte însă nici pe sfert frumuseţea creată aici, de natură. De mai bine de zece ani, specialiştii monitorizează flora şi fauna de-a lungul Jiului şi au descoperit aici peste o sută de specii de păsări călătoare. "24 de tipuri de habitate protejate, două tipuri de plante, 15 sepcii de peşti, două specii de mamifere, patru specii de amfibieni şi peste119 de specii de păsări migratoare, cu regim de protecţie", explică Emilia Florea, Situl Coridorul Jiului.

"Vegetaţia din spate e una specifică zonei mediteraneene caspice, care a asigurat suprevieţuirea omenirii pentru că castanii de apă Trapanostra sunt comestibili", adaugă Claudiu Fiu, activist de mediu. Planta plutitoare, care face păsărilor şederea mai plăcută, creşte în apă până la cinci metri. Iar în unele țări din Europa e pe cale de dispariţie.