"Un metru dacă sapi în jos e numai uscătură". Zona din România care se transformă, încet şi sigur, în deşert

Seceta degradează în mod dramatic terenurile agricole din Uniunea Europeană, inlcusiv din România. Se produce deşertificarea şi, în curând, am putea ajunge să depindem de importuri pentru a ne hrăni. 

• "Pe vremuri spuneam că în Iaşi există două drumuri: unul duce la gară, celălalt la cimitir". Cum s-a schimbat oraşul în ultimii ani

"Bolovani în nisip. Uitaţi! Nici grâul nu intră în pământ din cauza secetei, uitaţi! Nu mai ştim ce să mai facem în zona aceasta", arată Marian Oncilă. Anii de secetă şi dispariţia pădurilor care menţineau umiditatea în sol transformă, încet şi sigur, Oltenia în deşert. "Când bate vântul şi este terenul uscat, nisipul nostru îl poartă vântul exact ca pe praful saharian", explică Bogdan Diaconu, agricultor.

Terenuri degradate de secetă

Două treimi din pământurile cultivabile din Uniunea Europeană suferă de degradare. Situaţia este extrem de gravă şi în ţara noastră, arată un studiu recent. "Circa o treime din cele 23,8 milioane de hectare ale ţării prezintă un risc cu diverse intensităţi de la extrem, puternic şi moderat de aridizare. La un moment dat va trebui să devenim poate chiar dependenţi de importuri la anumite produse agricole", spune Mircea Sevastel, specialist în eroziunea solului.

Cauzele degradării solului sunt defrişările, agricultura intensivă şi, în special, seceta. Sistemul actual de irigaţii nu face faţă. Dacă în 1989 se irigau 3,2 milioane hectare, în prezent sunt irigate doar 1,2 milioane de hectare. "Un metru dacă sapi în jos e numai uscătură. Un metru e numai uscătură, nu dai de niciun fel de udeală la sol", adaugă Marian Oncilă, agricultor.

Perioadele cu ploi torenţiale nu compensează perioadele de secetă. Din contră. Vijeliile din septembrie au compromis culturile de grâu şi floarea soarelui pe suprafeţe uriaşe. "Iată ce se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, au loc alternanţe de astfel de fenomene, de secetă pedologică prelungită cu apariţia precipitaţiilor torenţiale de intensităţi de asemenea foarte mari sau chiar nemainîntâlnite", mai spune Mircea Sevastel, specialist în eroziunea solului.

Veştile specialiştilor nu sunt deloc bune. Criza climatică a atins un nou punct critic, iar România resimte din plin schimbările. "Oraşele sunt un mediu special, aş spune, ele modifică climatul regional. Populaţia urbană va fi afectată mai mult decât cea din zonele rurale. Jumătate din suprafaţa oraşelor se găseşte sub un risc termic mare şi foarte mare. Această suprafaţă ar putea să crească în viitor. O măsură este creşterea suprafeţelor verzi", spune Sorin Cheval, climatolog.

Studiile făcute de Comisia Europeană arată ca 60% dintre terenurile din Uniune, sunt degradate, inclusiv aici, în România. Iar viitorul se anunţă greu şi pentru cei de la oraş din cauza schimbărilor climatice. În 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta dramatic jumătate din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova.