Video "Pe vremuri spuneam că în Iaşi există două drumuri: unul duce la gară, celălalt la cimitir". Cum s-a schimbat oraşul în ultimii ani

Se spune că acasă e acolo unde e bine. Iar mie mi-a fost cel mai bine la laşi. Până într-o zi. E locul în care am studiat, am început să lucrez în presă, am realizat ce aş vrea să fac în viaţă şi am întâlnit oamenii care m-au împins de la spate să plec din laşi. Atunci când oraşul începuse să îmi devină prea mic. Am plecat acum 13 ani. Dar laşiul nu a plecat niciodată din inima mea. Am plecat fără să mă uit în urmă. Pentru că trebuia.

Emigranţi în propria ţară

Violeta e unul dintre oamenii care m-au făcut să plec din laşi. Dar nu în sensul rău, în sensul bun. Mulţumesc! Pentru că decizia asta a avut un final fericit.

Vezi și

Violeta Cincu, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti din laşi, a fost prima mea şefă, la radio. Prin mâna ei au trecut multe generaţii. Într-un oraş care nu e nici azi, din păcate, suficient de ofertant pentru cineva care vrea să facă o carieră în jurnalism. Şi nu numai.

"Şi dacă ne uităm la faptul că de 4 luni angajaţii de la Radio Iaşi sunt în grevă şi nu îi bagă nimeni în seamă, asta spune totul", arată Violeta Cincu, redactor şef, Radio Hit Iaşi.

Violeta e unul dintre oamenii care au ales să rămână. Ca să aibă cine să îi împingă de la spate şi pe alţii, ca pe mine. Pentru ca apoi să aibă cine să ne strângă în braţe atunci când ne întoarcem.

"Cred că Iaşiul s-a dezvoltat organic, sunt foarte multe afaceri mici şi mijlocii. Ceea ce înseamnă locuri de muncă. De cealaltă parte nu e totul perfect, nu? Adică oamenii vor proiecte mai mari, vor stadion, vor ca echipa să rămână în Liga 1, vor mai multe sporturi, vor pisicină, vor locuri de parcare, dar dacă se poate gratuite, ca peste tot", adaugă Violeta Cincu, redactor şef, Radio Hit Iaşi.

"Ar fi mai ușor să înoți pe 50 de metri. Eu acum sunt obișnuit pe 25", spunea Rareș Andrei Sorocianu, campion național la înot. Tinerii care au cucerit titluri de campioni naționali sau europeni la înot se antrenează în centre spa, în timp ce bazinul olimpic promis în urmă cu 30 de ani zace în paragină și s-a transformat în casă pentru cei fără adăpost.

"Pentru o Românie educată, sănătoasă, trebuie să investim mai mult în sport şi ăsta e un mesaj pentru toţi politicienii care vorbesc despre asta, dar la un moment dat mesajul se blochează pe undeva", declara David Popovici, campion olimpic.

"În Iaşi există două drumuri. Unul duce la gară, celălalt la cimitir"

"Pe vremuri spuneam că în Iaşi există două drumuri. Unul duce la gară, celălalt duce la cimitir. Între timp avem şi un terminal nou, un aeroport nou", adaugă Violeta Cincu, redactor şef, Radio Hit Iaşi.

E, de altfel, una dintre cele mai importante investiţii din laşi. Singura cale rapidă şi civilizată de a ajunge în nord-estul României, în lipsa unei autostrazi care de ani de zile e doar pe lista de promisiuni a guvernanţilor. De asta am ales şi noi să venim la laşi cu avionul. De fapt, am mai avut un motiv.

Cu Elena mă ştiu de o viaţă. În 2007 lucram amândoi la o televiziune locală. În 2011 eu am plecat la Bucureşti. Ea a devenit PR al Aeroportului laşi. "Ne amintim că în 2011, anul în care ai plecat tu din Iaşi, avem o pistă din beton veche de 40 de ani, un singur terminal şi un singur post de procesare cu o capacitate de doar 150 de pasageri pe oră. Anul trecut am înregistrat cea mai mare creştere de trafic din România, am ajuns la 2.340.000 de pasageri", spune Elena Troia, PR Aeroportul laşi.

Aeroportul din laşi e azi al doilea ca mărime în România şi singurul aeroport verde din ţară. Vorbim despre o investiţie imensă, 100 de milioane de euro, şi o lucrare realizată în timp record pentru ţara noastră - 14 luni. Singura cursă internă leagă Iașul de București. Dacă ai de ajuns la Timișoara, de exemplu, faci 16 ore cu trenul sau 12 ore cu mașina.

De la jurnalism, la antreprenoriat

"Mie îmi place oraşul ăsta, nu spun, am avut o perioadă, cam după ce am împlinit 30 de ani, în care mă gândeam să emigrez, îmi puneam problema asta. Până la urmă am rămas, nu îmi pare rău că am rămas, chiar iubesc oraşul ăsta", spune Iulian Bănilă, antreprenor.

lulian mi-a fost coleg de presă. Criza economică l-a făcut să renunţe la jurnalism. Şi-a deschis o berărie. El e unul dintre micii întreprinzători care a făcut un pic mai mare bugetul local. Alături de investiţii străine sau fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro, în ultimii 2 ani.

Totuși, investițiile străine directe au scăzut, între 2013 și 2022 cu 10 procente, iar Iașul ocupă un dezolant loc 19, între județele României. Cea mai evidentă explicație rămâne infrastructura insuficient dezvoltată. "În continuare în statistici avem salarii mult mai mici decât voi, cei din Bucureşti care dominaţi toate topurile", crede Violeta Cincu, redactor şef, Radio Hit Iaşi.

"Eu cred că Iaşiul oferă multe posibilităţi. Din fericire, laşiul e un oraş universitar, oraş universitar înseamnă personal pregătit, mână competentă pentru lucru şi ăsta e un atuu pe care nu multe oraşe îl au în România", adaugă Iulian Bănilă, antreprenor.

​Investitorii străini fug de nord-estul României

Investitorii străini fug de nord-estul României nu pentru că nu ar găsi aici forță de muncă ieftină și pricepută, ci pentru că nu ar avea cum să își transporte produsele către destinație. Așa că cele mai mari investiții din ultimii ani sunt făcute de companii specializate în IT şi în prestări de servicii. 

laşiul a devenit un mare hub universitar pentru tehnologie, iar studenţii care termină aici sunt vânaţi de cele mai mari companii din lume. Locurile studenţiei mele sunt de nerecunoscut.

"Noi doi am stat aici, la camera de la parter, a doua. E o emoţie intensă, cel puţin pentur mine acum. Noi ne-am adus aminte de o groază de lucruri care se întâmplau aici. Nu era parcul ăsta, nu erau bănci, nu erau nici măcar geamuri de termopan. Depinde ce vrei să vezi. Esenţa cred că e aceeaşi", arată Victor Pricopi.

Cu Victor mă ştiu din liceu, am fost colegi de bancă. Apoi colegi de cameră la cămin. "Am avut noroc de mame care au venit şi ne-au gospodărit locuinţa, ca să zic aşa, noroc de mama şi de maica ta. După ce au plecat, primul lucru a fost să ne luăm o bere. Cred că minţi, au fost două", adaugă Victor Pricopi.

"Vii doar cu rucsăcelul şi cu gentuţa, nu mai vii cu frigiderul vechi, moştenit. Generaţia noastră, anii 2002 - 2007, era un bar, o cârciumă, bombe, era un fel de Vama Veche a Iaşiului. Trebuie să le dai spaţii faine care să îi motiveze să vină spre studiu", a precizat Bogdan Budeanu, director Servicii Studenţeşti.

Corina Barbaros, prodecan al Facultăţii de Filosofie, mi-a fost şi colegă de facultate, şi profesor. Şi a văzut cum s-au schimbat generaţiile de studenţi odată cu oraşul. "Este un oraş în dezvoltare şi atunci sunt multe locuri de muncă pentru studenţi, diverse activităţi, sunt tentaţi de bani. Desigur, noi încercăm să le explicăm că e important să prioritizeze şi şcoala", a declarat Corina Barbaros, prodecan al Facultăţii de Filosofie.

Cum s-a schimbat Iaşiul

S-a schimbat mult laşiul de când am plecat. Dar încă e genul acela de oraş care îţi rămâne repede mic. Cartierele dormitor apărute peste noapte la marginea orașului fac ca traficul să fie îngrozitor atât la prima oră, cât și seara, când oamenii termină programul de lucru.

"Se construiește foarte mult. Noi eliberăm anual în jur de 1.000, până în 1.400 de avize de construire", a declarat Dan Niță, primar Miroslava. 8.000 de oameni locuiau în 2008 în Miroslava. Astăzi sunt, cel puţin de 5 ori pe-atât. Construcţiile de la periferie au explodat, drumurile spre oraş au rămas aceleaşi.

Eu am absolvit Ştiințe Politice, dar profesez în jurnalism. Elena a fost pe rând, profesor, jurnalist, iar acum lucrează în Relații Publice. Iulian a lăsat jurnalismul pentru antreprenoriat. Suntem trei dintre sutele de mii de români care, în lipsa unei preocupări a statului, ne vedem nevoiți să ne reorientăm profesional, dacă vrem să ne fie bine. 

6 din 10 români lucrează în domenii care nu au nimic de-a face cu studiile superioare absolvite

Aproape 40 la sută dintre absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate. Iar 6 români din 10 lucrează în domenii care nu au nimic de-a face cu studiile superioare absolvite. 

Există, așadar, o puternică neconcordanță între cerere și ofertă pe piața muncii, iar sistemul de educație nu pare capabil să găsească un numitor comun. Numărul locurilor de muncă bine plătite și cu perspectiva unei cariere crește mult mai lent decât numărul absolvenților de studii superioare. Așa că mulți dintre noi ajungem să ne părăsim locurile de baștină, în căutarea jobului potrivit. Asta deși peste jumatate dintre românii din nord-estul ţării spun că se simt extrem de legaţi de comunitatea lor. Studiul iniţiat de Observator, cu răspunsuri de la mii de oameni, ne arată adevărata Românie. România noastră.

Punem cap la cap cifrele obţinute de compania Ipsos si realizam că deși sansele tinerilor de a evolua în carieră sunt mai mari după ce ajung în Capitală, lupta continuă şi aici. La fel de grea. Fără legi şi măsuri pentru tineri, fără programe şi sprijin real, viaţa şi cariera unui absolvent de facultate e la mâna altora. Adică a relaţiilor, a contextului şi a... norocului. Exact ce nu vor Românii de la România. 

Se pot spune multe despre Iaşi. Că este ofertant, mai nou, că este un oraş frumos, în care poţi să îţi îndeplineşti visele. Dar cu siguranţă ştiu de ce am plecat eu din Iaşi. Ca să îmi fie dor.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰