Minunea făcută de români în Turcia: momentul în care salvatorii intervin pentru un tânăr de 16 ani, prins sub dărâmături

Cutremure în Turcia și Siria. Au trecut mai bine de 72 de ore de la dezastrul care a îngenuncheat două ţări şi a mobilizat o lume. După 72 de ore, teoretic, nu mai e nimic de salvat. Nimeni nu supravieţuieşte atât de mult sub dărâmături, în frig, fără apă şi mâncare, spun sec specialiştii. Dar miracole există şi salvatorii nu vor să renunţe. Trăiesc cu speranţa că de acolo, de dincolo de ruine, îi mai aude cineva. Şi când puterea umană e copleşită, intervine puterea umanităţii şi viaţa învinge. Unul dintre miracole e salvarea unui copil care mai are încă puterea să zâmbească, o dovadă că viaţa e dincolo de calcule şi previziuni. Bilanţul morţilor se apropie, însă, de 20.000. Imagini care vă pot afecta emoţional. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

După mai bine de 70 de ore, un copil vede iar lumina zilei. Şi îşi priveşte în ochi salvatorii, cu o bucurie de care doar un copil poate fi capabil. Şi pe care, probabil, salvatorii lui n-o vor uita niciodată. Chipul băiatului marchează triumful vieţii în vremuri întunecate. La sute de kilometri distanţă, în Siria, alţi salvatori descoperă o familie întreagă îngropată. Fără viaţă. Dar sub trupul tatălui, e cel mai mic dintre copii. În viaţă. 

Tânăr de 16 ani, salvat de sub dărâmături de echipa de români din Turcia

"Cât timp există miracole, va exista şi speranţă, evident. Şi spun asta pentru că din spatele meu au fost scoşi în această dimineaţă trei copii cu vârsta de până la 6 ani. Toţi erau în viaţă", arată Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator.

În Antakya, echipa Observator e martora unui alt miracol. În spatele minunii e chiar echipa de salvatori din România. "16 ani are tânărul pe care salvatorii noştri încearcă să-l extragă în acest moment. Etajul 1 este sub pământ în urma cutremurului. Salvatorii noştri au încercat să facă o gaură să comunice cu el în toată această perioadă", spune Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator.

• Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator: Dar aveţi contact cu el? 
• Pompier român: Da, şi vizual şi tot. Am intrat până aproape de el, am vorbit. Intră periodic un translator la el şi îi explică ce operaţiuni mai facem. 
• Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator: Şi încercaţi să îi daţi apă? 
• Pompier român: Da, i-am făcut un fel de perfuzie. 

72 de ore în frig, fără apă şi mâncare

O zi şi o noapte s-au chinuit să ajungă la el. Dar tânărul era acolo de mai bine de 72 de ore. În intuneric şi frig, fără mâncare şi fără apă. Noaptea sunt temperaturi cu minus.

Ziua, e tot un fel de noapte. Salvatorii au ajuns cu greu la o fetiţă de şapte ani, pe care o liniştesc şi încearcă să o ţină conştientă: "Solin, uite, sunt mai aproape de tine. O să-ţi vindecăm mâinile acum. Te odihneşti, dar să nu adormi, OK?" În Siria, o altă copilă abia aşteaptă să ajungă acasă. Fără să ştie dacă părinţii şi căminul ei o mai aşteaptă.

Coşmarul celor care au fost îngropaţi de vii sub dărâmături e greu de imaginat: "Ajutor! Nu vine nimeni să ne ajute. Suntem vizavi de primărie. Suntem sub dărâmături. Sângerăm, suntem răniți. Din partea unui prieten nu avem niciun semn de viață. Rog pe cel care mă aude să ne vină în ajutor", cere cineva ajutor. "Prieteni, suntem îngropaţi sub ruine. Mamă, eşti bine? Mamă, spune ceva. Spune-mi dacă eşti pe aici, pe undeva. Vă rog, ajutor!", strigă altcineva,

Salvatorii lucrează fără pauză

Salvatorii fac imposibilul să ajungă la ei. "Acţiunile de salvare sunt dublate de momente de linişte. Nimeni nu scoate niciun sunet pentru ca salvatorii să îşi dea seama dacă cineva este în viaţă sub dărâmături", spune Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator.

Un strigăt în cor şi apoi o linişte de mormânt. Îngenuncheaţi, tăcuţi, salvatorii se roagă şi aşteaptă. "Le auzim vocile de sub dărâmături, ne răspund. Avem nevoie de echipe de intervenţie. Fac apel la lumea întreagă şi comunitatea internaţională să ne ajute cu echipe de intervenţie pentru a ne salva copii", spun rudele victimelor. "Oamenii ăştia caută printre dărâmături de mai bine de 12 ore", adaugă Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator.

Salvatorii, veniţi din aproape toate colţurile lumii, sunt şi ei epuizaţi. Şi înfruntă în fiecare secundă pericolul ca puţinele clădiri rămase în picioare să se prăbuşească peste ei. Dar nu renunţă. Speră ca la un moment dat să fie şi martorii unor reîntâlniri emoţionante, ca cea din imagini: "Nu plânge, draga mea! Îţi auzeam vocea când erai acolo, sub dărâmături. Te auzeam când îmi spuneai "Mamă, stai calmă". Tu erai, nu?" Aşa că, atât cât vor putea, salvatorii vor rămâne acolo. Strigând şi sperând să îi audă cineva.