Teorie îngrijorătoare despre Vladimir Putin. De ce se contrazic Dmitri Peskov și Serghei Lavrov despre negocierile de pace

Declarațiile contradictorii despre progresele negocierilor de pace taie speranțele unui acord care să pună capăt cât mai repede războiului din Ucraina, care a intrat în a șasea săptămână. Serghei Lavrov a vorbit miercuri despre un „progres substanțial” în negocierile de pace cu Ucraina. Kievul respinge optimismul ministrului rus de externe, spunănd că Moscova are încă pretenții teritoriale inacceptabile. Inclusiv Kremlinul contrazice declarațiile lui Serghei Lavrov. 

• ANIMAŢIE. Florin Piersic se pregăteşte de o nouă operaţie importantă. Primul mesaj transmis de pe patul de spital

Ministrul de externe al Rusiei a declarat miercuri că negociatorii au făcut „progresuri substanțiale” în discuțiile de pace ruso-ucrainene, dar Kievul a respins vestea optimistă -  Kremlinul nu renunță la pretenții teritoriale inacceptabile pentru ucraineni, scrie Financial Times. 

Ce a declarat miercuri Kremlinul despre evoluția negocierilor

Negocierile dintre delegaţiile rusă şi ucraineană de marţi de la Istanbul nu au dus la "nimic foarte promiţător" şi la "niciun progres". "Deocamdată, nu putem constata ceva care să fie foarte promiţător sau vreun progres. Este încă mult de lucru", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Cu toate acestea, el a calificat drept pozitiv faptul că partea ucraineană "a început în sfârşit să-şi formuleze în mod concret propunerile şi le-a pus pe foaie". "Evităm cu grijă să facem declaraţii publice" despre subiecte care fac obiectul negocierilor, pentru că "noi credem că negocierile trebuie să se desfăşoare" mai discret, a adăugat Peskov. Aceste declaraţii anulează evaluările mai pozitive ale unor responsabili ruşi care au luat parte la discuţiile ce au avut loc marţi la Istanbul.

De ce se contrazic Dmitri Peskov și Serghei Lavrov?

Serghei Lavrov a declarat miercuri presei de stat ruse că a văzut „o evoluție pozitivă” în discuțiile care au avut loc la Istanbul, deși ”nu s-a ajuns la un rezultat final”. El a spus că negociatorii Ucrainei ”au confirmat nevoia de a asigura Ucrainei statutul non-nuclear, neutru și securitatea în afara NATO” și că aceștia „înțeleg că problemele Crimeei și Donbasului au fost soluționate definitiv”.  Însă Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, a declarat că Kievul este dispus să discute despre statutul final al Crimeei și Donbasului doar după ce Kievul „își va restabili suveranitatea asupra lor”.

Pe de o parte, comentariile lui Lavrov se înscriu într-o serie de declarații ale Moscovei care semnalează că Vladimir Putin și-ar fi redus ambițiile în Ucraina, după un război de mai bine de o lună, care a întâmpinat o opoziție acerbă din partea ucraineană. Pe de altă parte, faptul că Peskov și Lavrov transmit presei lucruri opuse fix în aceeași zi ar sugera că acum și mai puțini oameni din anturajul lui Putin par să aibă vreo idee despre ce își dorește cu adevărat acesta în Ucraina, susține jurnalistul Max Seddon de la Financial Times.

SUA: Moscova nu are planuri serioase de detensionare pe teren în Ucraina

SUA și aliații occidentali se îndoiesc și de anunțul Moscovei că reduce operațiunea militară din jurul Kievului și se va reorienta în mod substanțial asupra regiunilor din est. Pare mai degrabă o ”repoziționare” decât o ”retragere reală”. Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat miercuri că SUA consideră că Rusia repoziționează doar un ”procent mic”, aproximativ 20%, din forțele pe care le avea în jurul Kievului. El a adăugat că, unii dintre soldații care au plecat de la Kiev au intrat în Belarus și cî niciunul nu s-a întors la bazele de origine - un semnal că Rusia nu ia în considerare o retragere serioasă. ”Dacă rușii vorbesc serios despre dezescaladare...atunci ar trebui să-i trimită acasă”, a spus Kirby.

Totuși, ministerul rus al Apărării a continuat miercuri să spună că armata rusă se retrage din zonele din nordul și vestul Ucrainei, inclusiv de la Kiev. Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului, a declarat că Rusia efectuează o ”rotație planificată” în apropiere de Kiev și Cernihiv, după ce ”și-a îndeplinit toate sarcinile principale” în nordul Ucrainei. Konașenkov a mai spus că armata rusă a atins ”faza finală” a operațiunilor sale în estul Ucrainei, ceea ce înseamnă că se va concentra pe ”operațiunile din teatrele prioritare”.

Pentagon: Negocierile de pace, influențate de faptul că Putin este indus în eroare de liderii militari

Oficialii americani spun că deciziile lui Vladimir Putin din ultimele zile au loc pe fondul dovezilor tot mai mari că președintele rus se simte ”indus în eroare” de liderii militari cu privire la modul în care se desfășoară ofensiva din Ucraina. Un oficial american a spus că potrivit informațiilor declasificate Putin nu știa că armata folosea recruți în Ucraina, un semn că fluxul de informații exacte către Kremlin a fost clar defalcat.

”Suntem de acord cu concluzia că domnul Putin nu a fost pe deplin informat de către Ministerul Apărării în legătură cu fiecare pas din ultima lună”, a spus John Kirby. El a pus la îndoială și dacă negociatorii lui Putin pot veni cu o poziție viabilă la discuțiile cu Ucraina, în situația în care Putin nu are o imagine reală despre prestația armatei ruse în Ucraina.

Oficialii ucraineni au recunoscut că negociatorii ruși și-au schimbat tonul în discuțiile de pace de marți de la Istanbul. Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că rușii au renunțat la ”ultimatumurile” inițiale emise de Kremlin iar discuțiile se concentrează acum pe o listă de probleme ”specifică și clar definită”. Potrivit lui Podolyak, Kievul încă mai caută garanții de securitate concrete care ar putea fi aplicate de ”țări cu armate puternice”, care ar include SUA și alți aliați occidentali. ”În mod pragmatic, trebuie să avem aliați care să ne fie alături atunci când avem nevoie de ajutor”, a spus el. Negocierile de pace vor fi reluate în format online, vineri, pe 1 aprilie, potrivit BBC.