Video Speranțe că războiul se va sfârși. Ce obstacole mai au de depășit Rusia și Ucraina pentru a restabili pacea

La mai bine de o lună de la declanşarea invazieie, apar primele semne de pace. Rusia şi Ucraina s-au înţeles asupra unui acord de principiu pentru a pune capăt războiului. Ucraina ar fi gata să accepte statutul de neutralitate în schimbul unor garanții că ţara va fi apărată în fața unei eventuale agresiuni viitoare. Această propunere ar urma să fie validată prin referendum și apoi validată de parlament.

Oleksandr Chaly, negociator ucrainean: Ţările garante ar trebui să ne asigure asistenţă militară, arme şi nu excludem nici închiderea spaţiului aerian ucrainean.

Potrivit acordului, Ucraina nu va adera niciodată la NATO și nu va găzdui baze militare străine, adică, ce şi dorea Vladimir Putin. Compromisul Kievului a avut imediat ecou la Kremlin.

Vezi și

Alexander Fomin, ministrul adjunct al Apărării din Rusia: Ministerul Apărării Federației Ruse, pentru a crește încrederea reciprocă și a crea condițiile necesare pentru continuarea negocierilor, a decis să reducă radical și semnificativ activitatea militară în Kiev și Cernihiv.

Tancuri rusești, filmate când părăsesc localitățile din apropierea Kievului

Iar imediat după acest anunţ au început să apară imagini cu tancuri ruseşti care părăsesc localităţile din apropierea Kievului, semn că, de data aceasta, Rusia ia în calcul să se ţină de această promisiune.

Până la un armistiţiu complet mai este însă cale lungă, şi asta pentru că au rămas de discutat poate cele mai greu de acceptat pretenţii ale lui Vladimir Putin. Este vorba de revendicările teritoriale pe care liderul de la Kremlin le are în Donbas şi în peninsula Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în urmă cu opt ani. Deşi respinge ideea de a renunţa la părţi din teritoriu, Ucraina propune negocieri care să se desfăşoare în următorii 15 ani, dar abia după încheierea unui tratat de pace.

Mykhailo Podolyak, consiler prezidențial din Ucraina: Cât durează aceste negocieri, Rusia şi Ucraina nu se vor folosi de forţa militară pentru a rezolva această chestiune.

Peter Ricketts, fost reprezentant britanic la NATO: Cheia aici este ce se întâmplă cu teritoriile pe care forţele ruse le-au ocupat. Nu cred că Putin va fi dispus să renunţe la localităţi precum Mariupol, odată ce a pus mâna pe ele. Cred că obiectivul lui minim este să menţină teritoriul pe care l-a ocupat. Asta presupune ca Ucraina să accepte practic împărţirea ţării.

Turcia şi-a asumat rolul de mediator, iar Erdogan şi l-a luat foarte în serios

Le-a făcut o primire regească celor două delegaţii aflate în război. I-a aşteptat pe malul Bosforului, într-o clădire care aparţine de palatul Dolmabahce, cel mai mare şi somptuos din Turcia.

Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Cred că am intrat într-o perioadă în care trebuie să obţinem rezultate concrete din negocieri. Ca membri ai delegațiilor v-ați asumat o responsabilitate istorică. Întreaga lume așteaptă vestea bună de la voi.

Semn că atmosfera a fost una mai destinsă decât de obicei, s-au făcut şi câteva glume. Un rol important în negocieri îl are şi miliardarul rus şi fost patron al clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici. Cunoscut ca apropiat al lui Putin, este unul dintre oligarhii ruşi aflaţi pe lista sancţiunilor impuse de Occident, Rusiei drept pedeapsă pentru invadarea Ucrainei. Chiar şi aşa, în ultimele săptămâni a jucat rolul de mesager între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Acum, sunt speranțe şi ca cei doi preşedinţi să se întâlnească faţă în faţă.

Semnarea unui armistiţiu între Rusia și Ucraina ar urma să aibă loc în următoarele săptămâni

Până atunci, veştile bune s-au simţit imediat pe plan economic. Barilul de petrol a scăzut sub 100 de dolari, principalii indici bursieri s-au apreciat şi cu 3%, iar rubla dă semne că îşi revine.

Moneda rusească atinge maximul ultimei luni faţă de dolar, după ce scăzuse la cea mai mică valoare din ultimii 20 de ani.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰