"Trimiteţi-l pe Putin în tranșee!” 1300 de protestatari arestaţi în 40 de oraşe în Rusia. Cum au reacționat rușii la mobilizarea lui Putin

Decizia lui Vladimir Putin de a mobiliza sute de mii de rezervişti a declanşat în întreaga Rusie printre cele mai ample proteste de la începutul războiului din Ucraina. Poliţia a intervenit fără menajamente şi peste 1300 de manifestanţi au fost arestaţi în aproape 40 de oraşe. Mulţi alţi cetăţeni ruşi s-au grăbit să părăsească ţara înainte de a fi chemaţi la armată şi trimişi pe front. Mobilizarea şi ameninţările lui Putin cu folosirea armei nucleare sunt condamnate de liderii statelor lumii, care consideră că decizia Kremlinului e un semn de disperare. În mod neaşteptat, sute de militari ucraineni au fost eliberaţi într-un schimb masiv de prizonieri între Rusia și Ucraina.  

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Prima mobilizare decretată în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial a scos în stradă mii de oameni, mai ales la Moscova şi Sankt Petersburg, dar şi în alte oraşe. Protestatarii au condamnat ferm mobilizarea şi războiul, fără să se teamă de pedeapsa de 15 ani de închisoare cu care îi ameninţau procurorii. Nu i-au intimidat nici poliţiştii în ţinută de luptă, care au intrat în acţiune chiar din primele minute ale demonstraţiilor.  În Moscova, sute de oameni au scandat "Lasă-ne copiii să trăiască!”, "Trimiteţi-l pe Putin în tranșee!” sau "Nu războiului! Nu războiului!". Un bărbat din Novosibirsk a fost reținut după ce a strigat: "Nu vreau să mor pentru Putin". 

Joe Biden: Rusia a încălcat, cu neruşinare, principiile de bază ale Cartei Naţiunilor Unite

Escaladarea războiului prin anunţul lui Putin, însoţit de aluzii la arsenalul atomic al Rusiei, a devenit principalul subiect de pe agenda adunării generale a ONU. Condamnări severe au venit de la şefii de stat şi de guvern prezenţi, începând cu preşedintele Statelor Unite. "Rusia a încălcat, cu neruşinare, principiile de bază ale Cartei Naţiunilor Unite. Vom rămâne solidari cu Ucraina. Vom fi solidari împotriva agresiunii Rusiei, punct!", a declarat la ONU Joe Biden. 

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană s-au reunit de urgenţă, chiar la New York, pentru a propune noi sancţiuni împotriva Rusiei şi întărirea sprijinului pentru Ucraina. "(Măsurile anunţate de Putin) par să fie luate sub efectul panicii şi al disperării", crede Josep Borrell

Zelenski, ovaționat la ONU. Delegația rusă, neimpresionată

La sesiunea adunării generale a ONU a vorbit, prin legătură video, şi preşedintele Zelenski, salutat cu aplauze îndelungate. El a declarat că Ucraina este victima unei crime şi cere pedepsirea agresorului. Liderul de la Kiev a adăugat că ţara sa este hotărâtă să se apere în continuare, dar doreşte garanţii pentru securitatea şi integritatea sa teritorială. 

"Rusia vrea războiul, este adevărat. Dar Rusia nu va putea opri mersul istoriei. Omenirea şi dreptul internaţional sunt mai puternice decât un singur stat terorist" a spus Zelenski în intervenția de la ONU. Toată sala l-a aplaudat mai puțin delegația rusă care se făcea că nu este atentă ce spune liderul de la Kiev.

Schimb masiv de prizonieri între Rusia și Ucraina. Turcia și Arabia Saudită, mediatori

Chiar şi guverne mai îngăduitoare până acum cu Rusia încep să se distanţeze de ea. Coreea de Nord a anunţat, oficial, că NU intenţionează să vândă armament Rusiei, aşa cum a scris presa occidentală. Iar Turcia, care a încercat în trecut să medieze între Moscova şi Kiev, a condamnat acum referendumurile de anexare la Rusia programate în regiunile ucrainene ocupate. "Asemenea fapte împlinite ilegitime nu vor fi recunoscute de comunitatea internaţională", a afirmat ministerul turc de externe.

Şi tot Turcia a contribuit la un schimb amplu de prizonieri din actualul război. Ucraina a trimis în Rusia 55 de militari capturaţi, precum şi pe oligarhul Viktor Medvedciuk, un aliat al lui Vladimir Putin. În schimb, au fost eliberaţi nu mai puţin de 215 prizonieri ucraineni. Între ei, mulţi din ultimii apărători ai oraşului Mariupol, comandanţi şi soldaţi din regimentul Azov, pe care ruşii îi ameninţau cu execuţia.  ”Este, evident, o victorie pentru statul nostru, pentru întreaga noastră societate. Şi, cel mai important, pentru 215 familii care îi vor putea revedea pe cei dragi în siguranţă” așa a comentat Zelenski schimbul masiv de prizonieri.  

Prizonierii eliberaţi, între care sunt şi femei însărcinate, au revenit în Ucraina, în afară de cei cinci comandanţi de la Mariupol care vor rămâne în Turcia până la sfârşitul războiului. Printr-un alt acord mediat de Arabia Saudită au fost eliberaţi şi zece cetăţeni străini, combatanţi în armata ucraineană, capturaţi în Donbas. Unii dintre ei fuseseră deja condamnaţi la moarte de tribunalele separatiştilor.