Tradiții și obiceiuri în Sfânta și Marea Sâmbătă din Săptămâna Patimilor, ziua tăcerii adânci înainte de Învierea Domnului

Astăzi este Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, ziua în care prăznuim îngroparea Mântuitorului și pogorârea Sa la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viață veșnică. Sâmbăta Mare este zi de adâncă tăcere, acum Hristos coboară în adâncul iadului ale cărui porţi le va sfărâma şi îi va scoate la lumină pe cei care de la începutul lumii au murit în nădejdea vieţii veşnice şi a Învierii.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Cu trei zile în urmă, în Miercurea Mare, biserica a oficiat denii, slujbe speciale înainte de Paște, iar creștinii au avut de respectat anumite tradiții. În schimb, în Joia Mare, s-a prăznuit spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. Ieri, în Vinerea Mare, ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. A fost o zi de doliu pentru creştinătate, marcată de post negru şi rugăciune, în care bisericile nu au oficiat Sfânta Liturghie. Biserica ne-a adus aminte de patimile Mântuitorului, care ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Vineri seara s-a săvârșit Denia Prohodului Domnului, ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. 

Îngroparea Mântuitorului și pogorârea Sa la iad

Săptămâna Patimilor culminează cu Sfânta și Marea zi de Sâmbătă.

De-a lungul acestei săptămâni s-au săvârșit, și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru. Căci, după cum la întâia facere a lumii, Dumnezeu, săvârșind toate lucrurile, și în urmă, în ziua a șasea, a creat pe om, făptura cea mai de seamă, iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Lui și a sfințit ziua, numind-o Sâmbătă, care se tâlcuiește odihnă, tot așa și la facerea lumii celei spirituale, săvârșind toate în chipul cel mai bun, în ziua a șasea a creat din nou pe omul stricat și, înnoindu-l iarăși prin Crucea cea de viață purtătoare, S-a odihnit încă o dată cu o odihnă desăvârșită, de toate lucrurile Lui, dătătoare de viață și mântuitoare, scrie doxologia.ro. Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul Lui curat și dumnezeiesc Se pogoară și în iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui.

Tot Tatălui I-a dat și propriul Său sânge, fără să-I fie cerut; iar sângele Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi. 

Tradiții și obiceiuri din Sâmbăta Mare

Astăzi, în Sâmbăta Mare, credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere. În Sâmbăta Mare, sunt numeroase tradiţii şi obiceiuri care se respectă. Aceasta este ultima zi de pregătire a Paştilor, când se sacrifică mielul, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale şi definitivează curăţenia.

Pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi în decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos. Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele curate care se vor îmbrăca la slujba de Înviere. În ziua de Înviere se poartă haine noi, albe, după cele de doliu purtate în Săptămâna Patimilor, iar femeile trebuie să poarte cel puţin o camaşă nouă, iar bărbaţii, o pălărie nouă.

Sâmbătă seara, înainte de slujba de Înviere, în special la ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. În coş, fiecare gospodină pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un miel figurină din aluat copt şi vin. 

În noaptea de sâmbătă spre duminică se deschid cerurile

Se spune că nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini. În Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc Lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

Se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate.

Slujbele de la Catedrala Patriarhală

Sfânta și Marea Sâmbătă, 4 mai 2024

• 08:00 – 12:30 – Slujba Ceasurilor, Obednița și Vecernia unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;
• 13:00 – 19:00 – Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, 5 mai 2024

• 00:00 – Părintele Patriarh Daniel va oferi Sfânta Lumină ierarhilor, preoților și diaconilor în pridvorul din fața Reședinței Patriarhale, iar aceștia o vor distribui credincioșilor pe culoarele special amenajate; slujba Învierii va fi oficiată în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi în interior.
• 12:00 – Slujba Vecerniei Învierii Domnului (A doua Înviere) în interiorul Catedralei Patriarhale.

Luni și marți din Săptămâna Luminată (6 – 7 mai 2024)

• 09:30 – Sfânta Liturghie arhierească.

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în Sâmbăta Mare

Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Părintele Patriarh Daniel în anul 2009, continuă și în acest an. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă, 4 mai 2024, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămin­telor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional Otopeni. 

Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. Și în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. În aceeași seară, în jurul orei 19:00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.