Video

Vopsirea ouălor de Paște şi spălarea picioarelor. Tradiţii şi superstiţii în Joia Mare

De Larisa Andreescu.
Publicat: 29.04.2021, 12:50.
Actualizat: 29.04.2021, 16:37

Joia Mare este ziua în care au avut loc patru evenimente importante din Săptămâna Patimilor, înainte de Paşte: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea în Grădina Ghetsimani, precum şi trădarea Domnului de către Iuda. În această zi au loc diferite obiceiuri şi tradiţii pe care credincioşii le ţin cu sfinţenie, între care vopsirea ouălor, spălarea picioarelor sau pregătirea pâinii pentru Biserică.

Ouă roşii

Tradiţii şi superstiţii în Joia Mare

Profimedia

În tradiţia populară, oul roşu de Paşte simbolizează sângele Mântuitorului şi se spune că ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe, vigoare şi spor. De asemenea, ouăle colorate în alte culori vestesc bucuria primăverii, dar cele colorate în negru se fac în amintirea celor care au murit.

De asemenea, Joia din Săptămâna Patimilor este ziua în care Hristos a spălat picioarele ucenicilor Săi și a instituit la Cina cea de Taină Sfânta Euharistie, spunând: "Luați, mâncați acesta este Trupul Meu, care se frange pentru voi" și "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu al Legii celei Noi, care pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor."

La Galaţi, Înalt Prea Sfinţitul Casian a reprodus simbolic momentul în faţa a 12 copii nevoiaşi.

"Smerenia nu este o umilire, nici de sine, nici a altuia, ci smerenia este o dăruire de sine din libertate cu bucurie. Această cale se numeşte smerenia de sine, justa evaluare de sine, renunţarea la tot ce ar putea cauza neplăcere aproapelui" a cuvântat IPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos.

Evenimentul biblic care serveşte ca sursă de inspiraţie este mărturisit de Sfântul Ioan Botezătorul şi se referă la un moment din Cina cea de Taină când Mântuitorul îngenunchează în faţa ucenicilor săi.

"Pentru a o explica și mai bine, Domnul, a îngenunchiat El în fața apostolilor săi. Dacă înțelegem ce înseamnă să luptăm pentru a ne curăți unul pe altul, înseamnă că am înțeles primul eveniment" a mai spus IPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în Joia Mare

În această săptămână au loc diferite procesiuni, fiind un moment încărcat cu tradiții și obiceiuri înainte de Învierea Domnului. Se face ultima pomenire a morţilor şi se fac focuri pentru sufletele răposaţilor, care, potrivit tradiţiei, se spune că vin şi se aşază la streaşină. Nu se mătură, ca să nu se facă praf prea mult, fiind aruncat în gura morţilor. Iată mai multe tradiţii şi superstiţii în Joia Patimilor.

Fetele fac 12 noduri din aţă pentru dorinţe

În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei aţe, punându-și la fiecare câte o dorință și dezlegându-le când dorința s-a împlinit. Acesta ață și-o pun sub pernă seara, crezând că-și vor visa ursitul.

Se vopsesc ouăle roşii

Potrivit bisericii creştine, Joia Mare este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle roşii, urmând că în Sâmbăta Mare să coacă pasca și cozonacul care vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Se spune că ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se vor strica tot anul. Înainte, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coajă de crin roșu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ştergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură. În zilele noastre, creştinii mai vopsesc ouăle şi în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi il leagă într-un ciorap subţire şi îl pun la fiert, ca să iasă oul cu modelul frunzei.

Una dintre cele mai vechi tradiții de Paște din Maramureş este de altfel încondeiatul ouălor, realizată în Joia Mare. Cu multă migală și răbdare, femeile se folosesc de ceară topită de la lumânare şi un condei subţire, confecţionat manual din aluminiu, pentru a încondeia ouăle. Iar în Cupșeni, în fiecare casă există pe masa de Paște un ou încondeiat, nu doar clasicele ouă roșii. Transmis din generaţie în generaţie, încondeiatul ouălor este o datină păstrată cu sfinţenie în această zonă.

Pâinea pentru Paşte este adusă la biserică

În Vestul țării, familiile care prepară pâinea pentru Paște, pentru biserică, o aduc cu vase noi, cu lumânări și vin, pentru a rămâne până la Paști. Din Joia Mare până în ziua de Paști se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă.

Femeile trebuie să termine de tors cânepa

În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe față cu negreală, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat și să primească ouă pentru incondeiat de Paște

Spălarea picioarelor

Procesiunea se face în Joia mare, ziua Cinei celei de Taină, când, după Sfânta Liturghie, un mitropolit este îmbrăcat în veșminte, de obicei cel care a slujit Liturghia, sau însuși Patriarhul, fiind însoțit de încă 12 arhierei, de clerici și pelerini, iese din Biserica Sfântului Mormânt în curtea din față ușii de la intrare unde se află pregătit un fel de podium mai ridicat, scaune, un lighean cu apă, o masă și un prosop. După ce începe slujba spălării, un ierodiacon citește evanghelia spălării picioarelor, iar cei 12 episcopi stau pe scaune în jurul mesei de pe tribună.

Arhiereul cel mai mare se dezbracă de veșminte și spală în chip simbolic picioarele arhiereilor după modelul lui Hristos, care a spălat picioarele ucenicilor Săi la Cina cea de Taină, dând tuturor pildă de smerenie, slujire și dragoste, potrivit crestinortodox.ro. La urmă, arhiereul slujitor sărută pe fiecare pe frunte, citește o rugăciune de binecuvântare și împarte anafora poporului. De aici se pornește spre foișorul în care a avut loc Cină cea de Taină, pe Sion, și urmează pregătirea pentru Drumul Crucii.

Şi astăzi este păstrat obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.

Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți. Acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. În Oltenia și acum se fac în zori, în curți sau la morminte focuri pentru morți din boz sau nuiele; se spune că ele inchipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, când s-a lepădat de Hristos.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.