Analiza războiului Rusia - Ucraina cu Hari Bucur-Marcu, expert în securitate naţională. Putin a depăşit un prag decisiv

În contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, care tulbură de mai bine de două săptămâni Europa de Est şi relaţiile diplomatice internaţionale, Hari Bucur-Marcu, expert în securitate naţională, a vorbit despre scenariile posibile pentru Europa. Pornind de la valul de panică resimţit în România miercuri seară, când oamenii au format cozi uriaşe la benzinării, şi trecând apoi graniţa spre evenimentele din Ucraina, specialistul explică pe larg care este miza negocierilor dintre Moscova şi Kiev, dar şi la ce efecte ne-am putea aştepta în viitor.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Joi seară, la Interviurile lui Marius Pancu a fost invitat Hari Bucur-Marcu, expert în securitate naţională. De-a lungul activităţii sale, a urmărit şi analizat evoluţia politicilor de apărare și a alianțelor militare, cu precădere NATO, iar prin prisma experienţei sale vorbeşte despre subiectul care stă acum pe buzele tuturor, într-o radiografie a prezentului marcat de războiul Rusia - Ucraina, pornind de la efectele resimţite în România.

Interviu cu Hari Bucur-Marcu, expert în securitate naţională

Interviul poate fi urmărit integral în materialul VIDEO. Redăm în continuare câteva din principalele idei enunţate de Hari Bucur-Marcu, expert în securitate naţională, în dialog cu Marius Pancu.

Hari Bucur-Marcu: În cazul de faţă, în mod normal, în sistemul naţional de Apărare trebuiau să fie incluse şi comunicarea de criză, şi comunicarea de risc, şi cea de război - dacă e cazul. Sunt sisteme recunoscute care au o natură specială şi care în România nu există. Ca urmare, orice glumiţă cu un benzinar care măreşte preţul ca să sperie lumea  - şi ceilalţi se iau după el, creează panică şi situaţia escaladează - nu ar fi trebuit să se întâmple prin simplul fapt că cel care ar fi avut vreo nelămurire ar fi trebuit să aibă un loc unde să întrebe pe cineva de încredere. La fel şi cu Iodul şi toate poveştile legate de o posibilă catastrofă creată de o explozie nucleară a unei centrale. Or să fie mult mai multe, o să vedeţi cozi la bancomate, după zvonuri că nu mai sunt bani lichizi, o să aibă probleme băncile să dea lichidităţi în valută. (...) Trebuia să avem o informare zilnică. Ei (n.r. guvernanţii) ştiu că trebuia să facă treaba asta, dar nu o fac. E o îndărătnicie. În principiu, niciunui guvernant nu îi place să comunice, nu îi place să dea seamă. 

Marius Pancu: Vi se pare că ceea ce s-a întâmplat ieri arată ca un atac orchestrat de un agent străin? Sau pur şi simplu s-a rostogolit, pe fondul panicii, o informaţie falsă?

Hari Bucur-Marcu: Ca să fi fost un atac, trebuia să aibă surse multiple, indicator de valoare ca să rezulte dacă impactul a fost urmărit. (...) Erau riscuri dacă ar fi fost nevoie să facă nişte manevre trupele noastre şi să nu poată pentru că erau blocate de cozile de la benzinărie. Altfel, nu are o componentă de securitate naţională concretă. 

Marius Pancu: La ce ar trebui să fim atenţi din acest punct de vedere? Pentru a nu ajunge în situaţia de a fi periclitată securitatea naţională.

Hari Bucur-Marcu: Aceste zvonuri cu tendinţă, dezinformări, manipulări ale opiniei publice se combat de către Guvern într-un singur fel: prin transparenţă şi comunicare amplă, corectă, cu miez. Prin existenţa unor puncte unde oamenii pot să întrebe dacă e o problemă sau doar un zvon. 

Negocierile Rusia - Ucraina. "Acest război nu are nicio raţiune"

Marius Pancu: Există o informaţie exclusivă, publicată de Financial Times, cum că Ucraina ar fi pus pe masă acceptarea neutralităţii, să nu fie în NATO, dar cu garanţii internaţionale. Rusia a refuzat. Ce ar însemna garanţii şi ce încredere ar putea avea cineva în regimul Putin fără acceptarea lor.

Hari Bucur-Marcu: Acest război nu are nicio raţiune. Este construit în mod artificial, pe un segment de oportunitate din partea agresorului. (...) A avut o fereastră pe care a vrut să o exploateze la maximum şi pentru asta a venit cu o retorică. Nu există nici acum o provocare sau un motiv pentru această agresiune - care era anunţată. (...) Denazificarea nu există. Recunoaşterea unui teritoriu ocupat de către o altă ţară prin agresarea ţării de la care a luat acest teritoriu ... Nu există în practica internaţională să obţină astfel recunoaşterea acelui teritoriu. Neutralitatea înseamnă cu totul altceva. O vedem la Finlanda, Suedia şi Elveţia, care toate sunt puternice din punct de vedere militar. E o confuzie conceptuală.

Hari Bucur-Marcu: Rusia a depăşit un prag imposibil de trecut înapoi

Marius Pancu: În cazul unui acord Rusia - Ucraina, ce garanţii ar putea să existe că Putin nu îşi "rătăceşte" trupele pe teritoriul ţării?

Hari Bucur-Marcu: E o dramă umanitară de proporţii biblice. Peste două milioane de ucraineni au părăsit teritoriul ţării. Sunt zeci de mii de case deja distruse şi mii de morţi în rândul civililor. Cei care vorbesc public, mai ales oficial, evită să spună un adevăr simplu: Federaţia Rusă, cu Putin în frunte, a trecut un prag de acceptabilitate internaţională peste care nu mai pot să sară înapoi. Nu au cum. Mai devreme sau mai târziu vor ajunge la Curtea Internaţională de la Haga, pentru crime de război. 

Problema "no-fly" zone. Ce ar presupune implicarea României

Marius Pancu: Ce înseamnă "no-fly" zone şi cum ar putea schimba paradigma de război?

Hari Bucur-Marcu: Controlul spaţiului aerian al Ucrainei să fie în posesia exclusivă a Ucrainei sau a unei coaliţii care să ajute Ucraina. Ceea ce nu ar trebui să fie o problemă. Controlul aerian se realizează de la sol. Ai nevoie să ridici de undeva avioanele, dronele, să lansezi rachetele. Pe teritoriul Ucrainei, operaţiunea rusească a început cu lovirea aerodromurilor. De asta cere Zelenski ajutor internaţional. Forţele ar trebui să opereze de pe teritoriul României, al Poloniei. Deci şi riposta rusească ar fi îndreptată aici. Asta ar atrage război în România sau Polonia.