Video Negocierile Rusia - Ucraina nu aduc pacea. Kievul nu renunţă la un punct crucial de pe lista lui Putin

Antalya era locul de care se legau toate speranţele de pace pentru regiunea noastră. Pentru prima dată după ce ţara i-a fost atacată de Rusia, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a dat piept cu inamicul direct - şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Discuţiile au fost mediate de Turcia, care este ţară NATO, dar menţine şi o relaţie bună cu Rusia. Însă, nici asta nu a ajutat la nimic.

"Această discuţie a fost, deopotrivă, şi uşoară, şi grea. Uşoară, pentru că ministrul Lavrov şi-a urmat retorica tradiţională în ce priveşte Ucraina. Dificilă, pentru că mi-am dat toată silinţa să găsesc măcar o soluţie diplomatică pentru tragedia umanitară de pe frontul de luptă şi din localităţile asediate", susţine Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe. 

Concluzii după negocierile Rusia - Ucraina

După aproximativ o oră şi jumătate, cei doi miniştri s-au ridicat de la masă fiecare cu propriile concluzii. Nu s-au înţeles nici măcar asupra unui armistiţiu pentru evacuarea civililor. "În acest moment, Rusia nu este în măsură să accepte o încetare a focului. Ei vor o capitulare din partea Ucrainei. Nu este ceea ce vor obține. Ucraina este puternică, Ucraina luptă", afirmă Dmitro Kuleba. 

Putin insistă asupra aceloraşi condiţii: Ucraina să nu intre în NATO, Crimeea să fie recunoscută oficial ca fiind a Rusiei, iar republicile separatiste Doneţk şi Luhansk să fie independente. Cât despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, Kremlinul spune în continuare că nu este o ofensivă militară. "Nu plănuim să atacăm alte ţări, nu am atacat nici Ucraina. Cu toate acestea, am explicat în reptate rânduri Ucrainei că este o situaţie ce ridică riscuri directe de securitate Federaţiei Ruse", spune Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. 

Situaţie critică după 15 zile de război în Ucraina

În acest timp, din localităţile asediate scapă cine poate. Au început să apară gropile comune, în care sunt înmormântaţi, la grămadă, civilii şi militarii morţi în urma bombardamentelor ruse. 

"Nu-i putem opri singuri. (...) Doar dacă lumea se uneşte în jurul Ucrainei. (...) Ei vor ca noi să ne simţim precum animalele, pentru că ne-au blocat oraşele. Nu vor ca oamenii noştri să primească mâncare, apă", declară Volodimir Zelenski. Preşedintele Ucrainei nu vede prea multe soluţii pentru ca ţara să iasă din această situaţie. Deşi a fost refuzat în repetate rânduri, insistă pentru declararea unei zone de excludere aeriană desupra ţării. 

"Realitatea este că impunerea unei zone de excludere aeriană va duce la o confruntare directă între NATO şi Rusia şi asta nu este ceea ce ne dorim. Ceea ce urmărim este să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să îşi apere ţara cu cele mai bune arme antitanc şi sisteme de apărare aeriană", subliniază Liz Truss, ministrul de Externe britanic. Şi tot pentru ca NATO să nu intre în război cu Rusia, Ucraina nu va primi nici avioane de luptă de la statele membre. "Nu sprijinim transferul unor avioane de luptă aviaţiei ucrainene în acest moment şi nici nu ne dorim să le vedem în custodia noastră", a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Pentagonului. 

Occidentul îşi pune speranţa în sancţiuni

Iar dacă Vladimir Putin nu pune mare preţ pe negocierile de pace, Occidentul speră ca măcar sancţiunile să îl determine să îşi regândească planurile pentru Ucraina şi Europa de Est. Vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, a mers în Polonia azi, iar mâine vine la Bucureşti, pentru a asigura statele de pe flancul estic că America le va proteja. Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit şi ei la palatul Versailles. Încearcă să găsească soluţii de a ajuta suplimentar Ucraina, dar şi noi metode prin care Rusia să fie pedepsită pentru invadarea Ucrainei. 

"Acest război deja se vede că are urmări în zona noastră şi ne afectează evident şi economic", spune Klaus Iohannis, preşedintele României. 

"Situaţia este fără precedent. Adică, nu a existat niciodată un asemenea război economic declanşat împotriva ţării noastre, aşa că este foarte greu să anticipăm ceva. Chiar este necesar să nu facem previziuni, ci să luăm măsuri pentru a reduce consecinţele negative şi riscurile viitoare", crede Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. 

Marea Britanie e cu ochii pe oligarhii ruşi

Marea Britanie a anunţat la rândul ei noi sancţiuni, de pe urma cărora vor suferi 7 oligarhi ruşi, buni prieteni cu Vladimir Putin. Cel mai sonor nume de pe lista pedepsiţilor, Roman Abramovici - patronul clubului de fotbal Chelsea Londra. El nu va mai avea voie să călătorească în Marea Britanie şi nu mai are acces la conturile şi bunurile de pe teritoriul britanic. Şi nu sunt puţine. Printre acestea e şi o vilă de lux cu 15 dormitoare, estimată la aproximativ 200 de milioane de euro şi un penthouse de peste 30 de milioane de euro. Are două yachturi, o colecţie impresionantă de bolizi de lux şi o flotă de avioane private şi elicoptere. 

"Ştim din istorie că agresorii înţeleg doar de un singur lucru şi acela este puterea. Ştim că, dacă nu luăm suficiente măsuri acum, alţi agresori din întreaga lume vor fi încurajaţi (să acţioneze în acelaşi fel, n.r.). Şi Ştim că dacă Putin nu este oprit în Ucraina vor fi consecinţe teribile pentru securitatea europeană şi mondială", susţine Liz Truss. 

Roman Abramovici a încercat să îşi salveze clubul de sancţiuni. L-a dat în administrarea fundaţiei caritabile şi a anunţat că este dispus să îl vândă. Acum nu mai poate face asta decât cu acordul guvernului britanic, iar condiţia ar fi ca în urma tranzacţiei niciun ban să nu ajungă la Abramovici, ci să fie donat. Până la o decizie în acest sens, Chelsea nu mai are voie să vândă bilete, jucători, tricouri şi alte materiale promoţionale. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰