Pe cine avantajează comasarea alegerilor din 2024. Elena Calistru, Funky Citizens: E un calcul pe care și-l fac cei din coaliție

Dubla comasare a alegerilor în draftul deja redactat de liderii PSD şi PNL. Decizia finală ar urma să fie anunțată joi, la finalul şedinţei Coaliţiei și ar fi fost deja agreată de preşedinţii celor două formaţiuni politice. Momentan, nu este clar dacă preşedinţii PSD şi PNL vor discuta şi pe marginea altor decizii politice, aşa cum şi-ar dori premierul Marcel Ciolacu. Aşadar, în duminica de 9 iunie ar urma să avem europarlamentare cu alegeri locale, iar mai târziu, în noiembrie, primul tur de prezidențiale și alegerile pentru Parlamentul României.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Potrivit surselor din coaliția de guvernare, estimarea de economie pe care liderii politici o vor comunica în încercarea de a justifica această dublă comasare s-ar ridica 350-400 de milioane de euro. Partidele din Opoziţie se opun acestei măsuri şi intenţionează să facă o plângere la CEDO, nu doar la CCR. Marius Pancu a discutat acest subiect cu Elena Calistru, co-preşedinte ONG Funky Citizens, asociația care luptă pentru participarea civică activă la conservarea democrației.

Marius Pancu: Ce efecte directe are această dublă comasare, așa cum arată ea acum?

Elena Calistru: Probabil foarte puțină predictibilitate și destul de multă dezordine și haos pentru cetățeanul obișnuit. Vorbim, cel puțin în cazul alegerilor europarlamentare și locale, despre o experiență prin care cetățenii României nu au mai trecut, să le aibă pe acestea două simultan. Sunt teme diferite, cu implicații destul de diferite, din lumi diferite și cred că vom asista la o oarecare dezordine în ceea ce ține de secțiile de votare. Nu trebuie să uităm faptul că, atunci când vine vorba de alegerile locale trebuie să votăm în localitatea de domiciliu, în vreme ce pentru europarlamentare există o singură circumscripție la nivel național, deci teoretic ai putea să votezi ca cetățean cam oriunde te regăsești în țară. Cred eu, există un pericol real ca cetățeanul care nu are viză de flotant să se ducă la secția de votare să zică eu vreau să votez. 

Cazul studenților este cel mai bun exemplu probabil. 

Marius Pancu: Un student din Făgăraș care e aici, în Capitală, ar avea nevoie ca să voteze de o viză de flotant, pentru că domiciliul în cartea de identitate îl are în Făgăraș. 

Elena Calistru: Exact, și știm foarte bine cu toții că vize de flotant își fac foarte puțini dintre studenți. Legislația spune că ar trebui să ai viza de flotant cu cel puțin 6 luni înainte de organizarea alegerilor, de acel tur. Asta înseamnă că, în acest moment, dacă ar fi să mergem după calendarul acesta și, atenție, acest calendar nu se poate modifica, el este convenit la nivel european și se întâmplă în toate țările UE la nivel simultan (6-9 iunie alegeri europarlamentare, 9 iunie în România). Deci, în acest moment, dacă este să facem acest lucru, acest student nu are timp suficient să se ducă să își facă viză de flotant ca să voteze în București și s-ar duce la secția de votare, ar putea vota probabil pentru europarlamentare, și se va uita cum alții pot vota și el nu. 

Suntem într-o situație excepțională, în mod normal erau în luna iunie alegerile locale, dar alegerile locale din runda trecută au fost mutate din iunie în septembrie din cauza pandemiei. Mandatele celor care au fost aleși atunci expiră abia în septembrie.

Apare un nou vid. Noi nu avem în legislație, în codul administrativ, nu avem acest concept. Să spunem că vor fi niște măsuri tranzitorii, o ordonanță de urgență care să clarifice aceste lucruri, dar gândiți-vă că un primar aflat pe ultimele luni de mandat va avea, dacă nu este reales, va avea un deficit de democrație. Cu ce legitimitate va putea lua decizii în acele luni când îi stă cineva în spate?

Marius Pancu: Pe cine avantajează o astfel de comasare?

Elena Calistru: O să vă spun pe cine sigur nu avantajează. Nu avantajează cetățeanul. În privința avantajelor, teoretic ar trebui să fie avantajate partidele mari, tradiționale, care au subvenții de la stat și care se pot organiza, mai ales din scurt. De asemenea, le avantajează pe cele care au deja primari în funcție pentru că vor trage tare să se întâmple. Acesta cred că este calculul pe care și-l fac cei din coaliția PSD - PNL. În același timp, istoria ne arată că, după mulți ani în care nu ai alegeri, oamenii tind să fie nemulțumiți de guvernare, știm cu toții că guvernarea erodează și să se mobilizeze mai curând în favoarea opoziției, iar opoziția cea mai vocală este formată din AUR și din partidul doamnei Șoșoacă. 

Marius Pancu: Cum se împacă temele astea pe care le promovează cele două partide cu europarlamentarele? Ce risc de rezonanță este în Parlamentul European dacă aceste două partide capătă un capital politic enorm? Ce fel de tracțiune pot să aibă ei și la locale, unde infrastructura e mai mică?

Elena Calistru: Se poate folosi foarte ușor narațiunea că "uite, vor să ne fure". Eu cred că există totuși și un scenariu în care această organizare concomitentă a acestor două tipuri de alegeri favorizează mai degrabă un vot de frondă. 

Marius Pancu: Vedem că dorințele românilor sunt echilibrate, 50% și-ar dori comasare, 50% nu. Mi s-a părut mult mai relevant calculul pe care l-au făcut și vreau să citez exact: În ceea ce privește ce alegeri să fie combinate între ele, prezidențiale - parlamentare 82%, prezidențiale - locale 78% sunt procentele oamenilor care ar crede că aceste variante sunt oportune. Nu apăreau localele cu europarlamentarele în această ecuație. 

Elena Calistru: Prezidențiale și parlamentare - am mai avut concomitent. Cumva, până la modificarea termenului pentru mandatul președintelui lucrurile mergeau mână în mână. Președintele era și cel care nominaliza premierul din majoritatea nou creată și cumva avea o logică. De asemenea, asocierea cu localele, cred că are legătură cu faptul că, în general, și parlamentarii și aleșii locali vin în circumscripțiile din care provin. Și la locale și la parlamentare vorbim despre oameni care votează în general acolo unde au domiciliu sau dacă au viză de flotant. 

Marius Pancu: Vorbeam despre cetățeanul căruia i se încalcă dreptul și nu va putea vota dacă nu are viză. Este aceeași lege?

Elena Calistru: Nu, nu este aceeași. Legislația privind alegerile locale, parlamentare și prezidențiale a fost modificată mai recent, în 2015, în vreme ce aceea pentru alegerile europarlamentare este una veche. Au existat disfuncționalități inclusiv în 2019 din cauza acestei legi. Inclusiv din acest punct de vedere vor fi niște probleme. 

Urmăriți restul interviului în videoclipul atașat.