MAE nu vrea să îl trimită pe ambasadorul României înapoi în Austria. Ce condiţii pune ministerul - surse

Ministerul Afacerilor Externe nu ia în calcul retrimiterea ambasadorului României în Austria, iar oficialii români nu intenţionează să reia cu autorităţile austriece dialogul pe tema Schengen, relatează news.ro, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, Guvernul de la Bucureşti nu va relua discuţiile cu omologii din Austria decât după ce aceştia vor iniţia dialogul.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

Potrivit surselor citate, ambasadorul României din Austria va mai rămâne pentru o vreme în ţară.  

"MAE nu ia în calcul retrimiterea ambasadorului la post, până când partea austriacă nu va da semne că doreşte reluarea dialogului", au precizat sursele citate.  

Potrivit acestora, Guvernul de la Bucureşti nu va relua discuţiile cu omologii din Austria decât după ce aceştia vor iniţia dialogul. Tot atunci ar putea fi retrimis şi ambasadorul român din Austria la post. 

Ambasadorul României în Austria a fost rechemat în ţară după ce Austria a votat împotriva aderării României la Schengen

Întrebat despre retrimiterea ambasadorului la post, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, într-o declaraţie de presă de joi, că este un aspect care va fi clarificat de către MAE, dar a precizat că nu se va ajunge la o criză diplomatică.  

Potrivit MAE, conducerea ambasadei va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

"Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim", se arată într-un comunicat transmis pe 9 decembrie, potrivit Agerpres.

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen

Reamintim că, pe 8 decembrie, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate.

Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei. 

Ambasadorul Emil Hurezeanu, „strigăt de ajutor” către președintele Austriei

Ambasadorul român la Viena, Emil Hurezeanu i-a adresat anterior preşedintelui Austriei o scrisoare în care se referea la opoziţia faţă de admiterea României în Schengen, exprimându-şi consternarea şi îngrijorarea faţă de "încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine", scrie news.ro.

"Aderarea ţării mele la spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure", scria Hurezeanu, amintind că susţinerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relaţiei bilaterale, ceea ce a făcut cu atât mai surprinzătoare vestea că această susţinere va fi retrasă. Ambasadorul exprima şi temerea că realizările parteneriatului bilateral "ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice". "Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum", mai afirma Emil Hurezeanu.