Cum arată buncărele în care ar trebui să se adăpostească românii, în caz de război

România are, pe hârtie, peste 4.000 de adăposturi de protecție civilă, unde ar trebui să ne putem refugia în cazul unui atac. Cele mai multe, însă, au rămas închise de zeci de ani și în prezent arată ca și cum războiul ar fi trecut deja peste ele. Multe nu au nici măcar toalete. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Aşa arată un buncăr din Bucureşti, aflat vizavi de Statul Major al Forţelor Terestre, obiectiv strategic în caz de război. Fără toalete, apă curentă, lumină şi chiar... fără aer. Doamna Jeni este de 10 ani preşedinta blocului. Spune că a lăsat adăpostul aşa cum l-a primit, pentru că nimeni nu i-a oferit sprijin pentru a reabilita spaţiul. 

Jenița Dinu, președinte de bloc: De curățenie pot să fac, pot să pun pe cineva să facă curat. Dacă locuim aici pe timp de război că vine ăia cu pușca la fundul nostru, trebuie omul să stea și noaptea aici. Unde se duce și el la WC?

Andre Rotaru, reporter Observator: Oamenii au la dispoziţie câteva bănci, câteva mese şi sistemul de ventilaţie al acestui buncăr. Teoretic, el poate fi acţionat şi electric. Practic, există o manivelă ca totuşi ventilaţia să poată fi asigurată în toate camerele din acest spaţiu. Și în situaţia în care acest sistem nu funcţionează există şi două astfel de măşti de gaze aici, lăsate de pe vremea Revoluţiei.

Buncărele din România nu sunt tocmai la standarde, în caz de urgență

Bineînțeles, inutile după 30 de ani. Culmea, acest adăpost este sub un bloc aflat chiar peste drum de Statul Major al Forţelor Terestre. Dacă scenariul din Ucraina s-ar repeta la noi, ar fi una dintre primele ținte din București. 

Jenița Dinu, președinte de bloc: Trebuie bani mulți. Noi nu avem bani. Noi abia ne plătim datoriile. Luăm o canapea din casă și stăm.

Conform legii, fiecare locatar are alocat un spațiu de un metru pătrat în adăpost. Cum explică autorităţile însă condiţiile din aceste buncăre?

Marian Baicu, inspector adăposturi ISU: Normativul spune în felul următor: acolo unde sistemele de canalizare nu permit instalarea de toalete cu apă, se folosesc toalete uscate. Asta presupune o găleată cu un capac. S-a mai mers pe ideea că de când e omenirea mirosul n-a omorât pe nimeni. Ele sunt cât de cât marcate, lumea le cam știe, că toți au… Unii au pe la blocuri. Și rămânem acolo pe timpul alarmei aeriene. Un avion în principiu zboară câteva minute, nu poate să zboare o oră asupra unei localități.

În cazul unei alarme, și metroul din București ar putea fi o opțiune

Andre Rotaru, reporter Observator: Sistemul de metrou a fost gândit încă de la început ca un potențial adăpost în cazul în care ar începe un război. Chiar și așa, până în acest moment cel puțin, nu au fost făcute publice date actualizate cu privire la capacitatea sistemului de a îi proteja pe oameni, în caz de război. 

În toată ţara sunt peste 4.500 de adăposturi de protecţie civilă. Aproximativ un sfert sunt în Bucureşti, împărţite în cele 6 sectoare. Cele mai multe sunt la blocurile din sectoarele 2 și 6, iar cele mai puține în sectorul 5.