Zăpada, pe cale de dispariţie: sezonul de schi ar putea dura câteva zile pe an pe Valea Prahovei. Singura soluţie pentru a evita scenariul

Am putea ajunge să schiem pe Valea Prahovei doar 25 de zile pe an. Climatologii avertizează că, în următoarele decenii, temperaturile în sezonul rece vor creşte constant, iar stratul de zăpadă va fi din ce în ce mai redus. E o situaţie cu care nu doar România se va confrunta. Singura soluţie pentru ca staţiunile montane să nu devină pustii iarna este scăderea emisiilor de dioxid de carbon, susţin specialiştii.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Deşi suntem în mijlocul iernii, zăpada naturală lipseşte de pe aproape toate pârtiile din ţara noastră. Pe Valea Prahovei, temperaturile ajung chiar şi la 13 grade. În alţi ani, se schia deja de 2-3 săptămâni.

Zăpada lipseşte de pe pârtii

"Măcar dacă nu-i zăpadă, e soare", spune un român. "Îainte era zăpadă, ţin minte, veneam la schi. Dar acum nu mai avem zăpadă neapărat", comentează un altul. "Fiind foarte mulţi adepţi ai schiului, acum nici nu prea mai vin la munte. Aleg, cred, staţiuni din alte ţări", adaugă un turist. "Nici de Paşti n-am avut temperaturile astea", susţine un român. "Nici tunurile de zăpadă nu fac faţă la căldura care e afară!"

România are 218 pârtii care însumează 189 de kilometri. Sinaia se laudă cu cel mai mare domeniu schiabil, întins pe 23 de kilometri, iar în Poiana Braşov, amatorii sporturilor de iarnă au la dispoziţie 15 kilometri. Climatologii spun că numărul de zile în care ne putem bucura de mişcare pe zăpadă va scădea de la an la an.

Scenariu sumbru până în 2100

"Până în anul 2100, în stațiunile montane din ţara noastră, numărul de zile cu un strat de zăpadă mai mare de 5 cm va fi de cel mult 25 în zona Prahovei și de cel mult 53 în zona Suceava, arată cel mai pesimist scenariu al climatologilor. În al doilea scenariu, cel moderat, am putea avea parte de zăpadă între 60 și 100 de zile pe an. Asta înseamnă cu 20 de zile mai puțin faţă de perioada 1986-2005", spune Florentina Lazăr, reporter Observator.

Trendul descendent a început la mijlocul secolului XX. Din 10 în 10 ani a scăzut perioada cu zăpadă, în medie, cu 5 zile. "Temperatura medie globală, dacă ar fi să o comparăm cu perioada de referinţă 1850-1900, a crescut cu 1,1 grade. Există studii care arată că cresc mult mai repede în sezonul de iarnă. Asta înseamnă şi mai puţine precipitaţii sub formă de ninsoare şi mai puţină acumulare la suprafaţă", a explicat Bogdan Antonescu, paleoclimatolog.

Strat de zăpadă cu 40% mai mic

Grosimea stratului de zăpadă s-ar putea reduce cu până la 40%, conform scenariului optimist al climatologilor. Varianta pesimistă indică o scădere de până la 90%. 

Schimbările climatice afectează staţiunile montane de pe tot mapamondul. În Munţii Alpi, pe pârtii se văd mai mult petice de iarbă şi pământ. Dacă în alţi ani, sezonul de schi era în plină desfăşurare, acum zăpada lipseşte, iar peisajul este unul de toamnă. "Stratul de zăpadă natural, în ultimii 15 ani, este din ce în ce mai puţin. Producerea de zăpadă artificială implică nişte costuri crescute, dar cu cât reuşim să eficientizăm şi să producem mai multă zăpadă într-un timp relativ scurt de frig cu atat vom putea să lungim sezonul de schi", spune Mihai Predeleanu, administrator pârtii Predeal.

Climatologii susţin că trebuie luate măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În caz contrar, există posibilitatea ca în mai multe staţiuni de la munte să nu se mai poată practica sporturile de iarnă.