Hyperloop, sistemul de deplasare al viitorului. Inovaţiile aduse transportulului de pasageri şi de mărfuri

Trenurile vor deveni istorie. Hyperloop este sistemul viitorului, atunci când vine vorba despre transportul de pasageri şi de mărfuri.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Hyperloop, un nou sistem revoluționar de transport, care a făcut progrese importante în ultimul timp. Despre Hyperloop am început sa auzim de prin 2012, când Elon Musk a menționat pentru prima dată acest termen. Simplu spus, hyperloop este o modalitate de transport de pasageri şi mărfuri printr-un sistem de tuburi construite subteran sau suprateran. Inovaţia aici este că prin astfel de tuburi o capsulă poate călători cu viteze foarte mari, comparabile cu cele ale avioanelor de linie, fiind însă mult mai eficiente din punct de vedere energetic. Viteza este însă incomparabilă cu cea a trenurilor actuale. Aşadar, în ultimii 7-8 ani, foarte multe companii din mai multe ţări s-au implicat în proiecte Hyperloop și au făcut teste care au demonstrat viabilitatea sistemului. Iar în noiembrie anul trecut a avut loc şi primul test al unei capsule cu pasageri la bord. 

Primul astfel de test cu oameni la bord

După numeroase teste cu capsule goale, a fost efectuat cu succes şi primul test cu pasageri umani la bord. S-a întâmplat la finalul anului trecut şi cei doi pasageri au fost chiar angajaţi ai companiei.  Testul a fost realizat cu o capsulă de două locuri care a parcurs 500 de metri și a atins o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră. În teorie, însă, sistemul Hyperloop poate ajunge la o viteză de peste o mie de kilometri pe oră, iar o capsulă poate găzdui până la 23 de pasageri. 

Josh Giegel, CEO Virgin Hyperloop: Hyperloop va schimba modul în care ne gândim la timp şi distanţă, unde locuim, unde muncim, cât de des ajungem să ne vedem prietenii şi familia. Combină ce e mai bun din toate mijloacele de transport - viteza unui avion, comoditatea unui metrou, eficienţa unei maşini electrice, este accesibil şi sigur şi cel mai important, ne va da timpul înapoi.  Asta e ceea ce consider eu sistemul de mobilitate al viitorului.  

Transportul oamenilor a tot avansat în ultimul secol, dar tot nu este suficient de rapid pentru ritmul în care trăim. De aici nevoia unui nou mijloc de transport care să reducă semnificativ timpul petrecut într-o călătorie de sute de kilometri. Potrivit companiei, distanţa dintre New York şi Washington DC ar putea fi parcursă în mai puţin de 30 de minute cu o capsulă hyperloop. 

Totuşi, acest concept nu este nou, ba chiar datează de zeci de ani, iar România este una dintre primele ţări care l-a experimentat. În 1970, savantul român Henri Coandă a proiectat un astfel de sistem, iar în 1974, când Elon Musk avea trei ani, cercetătorii români au construit o conductă care a transportat cu succes atât pasageri cât și mărfuri. Henri Coandă spunea că folosind invenţia sa oamenii ar fi putut călători între Bucureşti şi Ploiești în cel mult 8 minute. Proiectul nu a fost însă dus la bun sfârşit. 

Însă secolul vitezei a scos din nou ideea la lumină, la nivel mondial. Dar şi europenii par interesaţi, drept urmare, anul trecut a fost înființată o comisie care să reglementeze sistemele de transport hyperloop. Asta înseamnă ca acest concept este luat în serios la nivel european și că se urmărește, cel puţin în teorie, o interconectare a tuturor ţărilor de pe continent prin aşa numitul transport al viitorului. 

Deşi nu este chiar Hyperloop, o alta companie a lui Elon Musk, The Boring Company, a inaugurat în Las Vegas un sistem de tuneluri subterane prin care oamenii sunt transportați în autoturisme Tesla. Tunelul are aproape 3 km, dar utilitatea lui, cel putin momentan, pare sa fie aceea de a evita traficul de afara. The Boring Company propune acum un sistem de tuneluri de doua ori mai late pentru transportul de mărfuri. Asta ar putea fi într-adevăr o variantă mai utila a acestui sistem de tuneluri.