”Tot timpul eram bătută, tot timpul eram huiduită”
Sunt oameni care spun primii Ajut Eu atunci când un copil plânge, când un bătrân e doborât de boală ori o mamă e alungată în stradă, cu doi copii mici. Urmează o poveste despre generozitate şi bine, despre minunile pe care doar oamenii le pot face.
Când viaţa îţi dă cele mai grele lovituri şi crezi că ai epuizat toate variantele de salvare, oamenii fac minuni! Oamenii-îngeri, cei care sar în ajutor discret, fără să aştepte ceva în schimb. Într-o Românie cu tot felul de probleme - de la sărăcie la neputinţă, de la lipsa banilor până la indiferenţă - probabil că doar ei sunt salvarea. Oamenii aceştia sunt primii care spun Ajut Eu atunci când un copil plânge, când un bătrân e doborât de boală ori o mamă e alungată în stradă, cu doi copii mici. Urmează o poveste despre generozitate şi bine, despre minunile pe care doar oamenii le pot face.
Nici nu mai tine minte cand a fost ultima data asa. Fericita. Are un acoperis deasupra capului si copiii langa ea. Si e suficient. Dar ce e in sufletul ei nu stie nimeni - cata umilinta si suferinta a indurat timp de 26 de ani, alaturi de barbatul sau.
Ii era teama ca nu se va descurca singura, si a indurat cat a putut. Pana la inceputul acestui an cand Cornelia s-a trezit sub cerul liber, cu doi copii de mana, si nicio varianta de salvare.
Si cand credea ca nimic bun nu i se mai poate intampla vreodata a vazut, pentru prima data in viata ei, ca fericirea are chip. Chipul unor oameni generosi. O femeie le-a oferit gazduire intr-o casa, langa Buzau, cu conditia sa ii ingrijeasca animalele. Dar boala de rinichi a baiatului cel mare o tinea pe Cornelia mai mult prin spitale. Asa ca iar a ajuns in strada. Pana cand, intr-o alta zi, pe strada ei a aparut din nou soarele.
E casa lor mica si secreta, pe care o familie din Bucuresti s-a oferit sa le-o plateasca in fiecare luna. Cornelia n-ar fi avut niciodata bani de chirie. Abia daca are cu ce sa ia de mancare copiilor, in fiecare zi.
Frica inca o mai bantuie, si demonii trecutului. Dar ea, e optimista. Isi cauta de lucru si spera intr-un viitor mai bun pentru ea, pentru copiii ei. Atata vreme cat in jur simte ca sunt, mereu, ca o plasa de siguranta, oameni-ingeri, indrazneste sa creada in minuni, in sarbatori frumoase si Mos Craciun.
CORNELIA ICHIM: Îmi doresc sa fie Andrei bine si cu Ionut. Deja, Moșul cred ca ne-a oferit prea mult. Mi-aam dorit sa aiba si ei brad, sa aiba si ei globulete. Acum, deja a venit Moșul la ei. Acum simt si eu ca e Crăciunul, nu mai trebuie să ne uitam la vecini pe geam sa vedem luminite. Și ajutorul de la oameni inseamna foarte mult pentru mine. Înseamna linistea copiilor mei și stabilitatea zilei de mâine. Îmi doresc, daca vrea cineva sa ma ajute pentru a fi ei în siguranță.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰