Video Apartamentele şi-au dublat preţurile în 5 ani. Marele plan UE: 10 milioane de locuinţe pentru tineri
O generaţie care nu-şi permite o casă e o generaţie care nu îşi poate construi un viitor. Este avertismentul dur care vine tocmai din Parlamentul European. Mai mulţi eurodeputaţi cer locuinţe noi şi accesibile pentru tineri. Adică opusul a ceea ce statul român face sau mai bine zis- nu face acum, pentru tinerii săi. În ultimii cinci ani apartamentele şi-au dublat preţurile. Inflaţia, războaiele care dau lumea peste cap şi creşterile de taxe au frânat puternic dorinţa multora de a se muta la casa lor.
"Cererea este într-o scădere de aproximativ 50% raportat la anii anteriori", anunţă Bogdan Ivan de la Asociaţia Dezvoltatorilor Imobiliari din România.
"Dacă înainte, de exemplu, într-un interval dat vorbeam cu zece cumpărători, astăzi vorbim cu şase, şapte. Uneori poate chiar cinci", a precizat Ana-Maria Istrati, consultant în imobiliare.
"Oamenii tot timpul întreabă: când cade piaţa imobiliară? Când se prăbuşeşte?", a subliniat Laurenţia Munteanu, consultant imobiliar.
Tranzacţiile imobiliare, în scădere accentuată în ultimele luni
Asta nu ştim. Ce ştim e că tranzacţiile imobiliare s-au prăbuşit în ultimele şase luni. După volumul mare din iulie, de dinainte de majorarea TVA, vânzările au scăzut în fiecare lună. 2026 a început cu o scădere-record, de peste 20%, iar februarie a confirmat trendul.
"Nu mai e ce-a fost. Şi nici nu o să mai fie vreodată ce a fost. Noi trebuie să ne resetăm. Factorul de inflaţie acţionează asupra salariilor, asupra materialelor, asupra energiei, asupra tot. Nu am luat în calcul şi faptul că a început un nou război, în Orientul Mijlociu, care şi acela va aduce un plus de presiune inflaţionistă", a declarat Laurenţiu Munteanu pentru Observator 19.
"A scăzut numărul de autorizaţii de construire, a scăzut numărul de tranzacţii, deşi există foarte mulţi oameni care doresc să îşi cumpere o locuinţă, din păcate posibilităţile financiare şi taxele mai ales fac ca acest lucru să devină prohibitiv", a explicat în exclusivitate pentru Observator, Bogdan Ivan.
Paradoxul pieţei: vânzările scad, dar preţurile continuă să crească
Dacă vânzările scad, preţurile cresc. Cea mai recentă analiză de piaţă arată că preţul mediu solicitat pentru apartamente a ajuns, la nivel naţional, la 1.974 de euro pe metrul pătrat util, cu 14% mai mare faţă de acum un an. Cluj-Napoca rămâne în topul oraşelor, cu peste 3.000 de euro pe metrul pătrat. Însă cele mai scumpe locuinţe sunt în Sectorul 1 din Bucureşti, unde nu mai găseşti nimic fără 4.000 de euro. De altfel, Capitala devine o piaţă tot mai exclusivistă, în absenţa unui Plan Urbanistic General.
"Bucureştiul, din nefericire, nu are în acest moment un stoc suficient de mare pentru a avea un volum mare de tranzacţii pe nou. Opţiunile reale ale oamenilor sunt preponderent în Ilfov şi destul de puţin în Bucureşti, iar acelea care sunt în Bucureşti- de obicei sunt mai greu de accesat "datorită" preţurilor mai ridicate", spune Ana-Maria Istrati.
Locuinţele din Capitală devin tot mai greu de cumpărat
Chiar şi străinii încep să simtă cât costă să fii proprietar în România.
"Când am venit prima dată în Bucureşti, acum un an, preţurile erau un pic mai mici. Eram mirat de lucrul ăsta. Mi-ajungea salariul să-mi permit ceva în Bucureşti. Dar acum preţurile au început să urce", a transmis un străin stabilit în România.
"Această creştere de preţ pe imobilele noi atrage după sine şi creşterea preţurilor pe imobilele vechi. Sunt oarecum în stagnare preţurile pe imobilele care sunt înainte de ‘80. Acelea nu prea mai sunt căutate, e o problemă cu valoarea lor", afirmă consultantul imobiliar.
Am vrut să vedem şi noi cum au evoluat preţurile apartamentelor vechi, într-o zonă centrală a Capitalei.
Cât costă astăzi materialele de construcţie şi renovările
Creşterea preţurilor a depăşit-o pe cea a puterii de cumpărare. Şi toată lumea se întreabă când vor începe să scadă.
"Oamenii tot timpul întreabă: când cade piaţa imobiliară? Când se prăbuşeşte?", mai precizează Laurenţiu Munteanu, consultant imobiliar.
"Eu nu m-aş grăbi să vorbesc despre spargerea unei bule imobiliare. Păi cum să ai temperare a preţurilor dacă inflaţia e încă ridicată? Lucrăm cu scenarii. Gradul de incertitudine în economie, în economia noastră, pe pieţele internaţionale este foarte mare", atenţionează Daniel Dăianu, economist.
Până una-alta, locuinţele noi vor continua să se scumpească, pentru că toate materialele de construcţie au costuri mai mari.
"Ultimele modificări de preţuri au fost anunţate chiar săptămâna trecută. Vorbim aici de preţul pentru sanitare care, începând cu 15 martie, va creşte cu procente cuprinse între 3 şi 10%. Cu toate acestea, nu a fost cea mai mare creştere de preţuri anunţată în această perioadă", a declarat Ramona Ganea, specialist în vânzări.
Cimentul e mai scump cu 18 procente faţă de anul trecut. Nisipul, mortarul şi adezivii au preţuri mai mari cu până la 20%, iar polistirenul s-a scumpit deja de două ori de la începutul lui 2026.
Reporter: Cu cât ne costă mai mult faţă de acum un an, doi, să facem o renovare?
Ramona Ganea: Cu aproximativ 30-40% mai mult faţă de 2024, de exemplu. Pe lângă creşterile de la materialele de construcţie, de la finisajele de interior care sunt considerabile- vorbim şi de creşteri pe costul de manoperă.
Tot mai puţini români îşi permit un credit pentru locuinţă
De la jumătatea anului se adaugă încă ceva: impactul creşterii salariului minim pe economie.
"Vom vedea, din păcate, mai puţine locuinţe, creşteri de preţuri în continuare şi, la final, vom vedea de fapt o scădere dramatică atât a economiei, cât şi a puterii de cumpărare", a mai transmis Bogdan Ivan.
"Clar sunt supraevaluate. Nivelul salarial din ţară şi plafonul de cheltuieli pe care îl are fiecare dintre noi nu ţi-ar permite, ar trebui să câştigi la nivel european, ca într-o ţară din Vest ca să poţi să-ţi permiţi să achiţi un credit chiar şi imobiliar. Traiul de zi cu zi a devenit mult mai scump", a confirmat un cetăţean.
Este unul dintre motivele pentru care mai mulţi eurodeputaţi au iniţiat un proiect prin care cer scăderi de taxe şi locuinţe accesibile. Europa are nevoie de 10 milioane de locuinţe. La preţuri de care tinerii să se poată apropia.
"Singura posibilitate ca astăzi să vorbim despre o scădere de preţuri, în tot contextul economic pe care-l avem, este legat de scăderea de TVA. Ceea ce spune Uniunea Europeană este legat de reducerea birocraţiei, creşterea stimulentelor fiscale, scăderea de TVA la nivelul ţărilor membre", a adăugat Bogdan Ivan.
România riscă să devină o ţară de chiriaşi
Cu preţuri tot mai mari ale locuinţelor, România se va transforma, uşor dar sigur, dintr-o ţară de proprietari, la fel ca majoritatea statelor din fostul bloc comunist, într-una de chiriaşi. Aşa cum sunt ţările mult mai bogate din vestul Europei, în frunte cu Germania. Pentru că o chirie implică mult mai puţine obligaţii faţă de o rată lunară pe zeci de ani.
"Şi creditele au scăzut în această primă parte a anului. Sunt bănci care în momentul de faţă cer venit net de 4.000 de lei. Ceea ce înseamnă că mult mai puţini oameni se încadrează la credite noi. Vor vechime mai mare, angajatorul să fie unul stabil şi cu un istoric foarte bun în spate", a dezvăluit Irina Ştefan, broker de credite.
"Se vorbea despre o scădere a ratei de politică monetară, mai departe a dobânzilor. Depinde, însă, foarte mult de ce se va întâmpla pe pieţele internaţionale, cum va fi afectat procesul dezinflaţionist în România", mai spune Daniel Dăianu.
Evoluţia dobânzilor în ultimii cinci ani a dus la rate mai mari cu sute de lei, spre exemplu pentru un împrumut de 350.000 de lei, echivalentul a 75.000 de euro, plătim acum în plus cu peste 300 de lei, atât pentru creditele raportate la Robor, cât şi pentru cele raportate la IRCC.
Nu e de mirare că peste 40% din tranzacţiile din acest an au fost cu plata integrală. O dovadă clară că tot mai multe proprietăţi, mai ales din zonele cu potenţial economic, intră în portofoliul oamenilor de afaceri şi al fondurilor de investiţii din străinătate.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
