Video Industria cu 90% marjă de profit, la limita legii. Românii i-au îmbogăţit plătind cele mai mari preţuri din UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Producem multă energie pe timp de zi, companiile din sector au profituri uriaşe, dar la final noi, consumatorii, achităm printre cele mai mari facturi la electricitate din Uniunea Europeană. Un paradox care se explică prin faptul că nu stocăm, nu investim în reţea şi nici în proiecte esenţiale care să genereze mai multă energie în bandă. Drumul energiei până la noi şi marii beneficiari ai săi acum, într-un nou episod din campania Cât costă să fii român.
Am aprins becul. Ni se pare unul dintre cele mai simple lucruri din lume. Dar până să ajungem să facem asta, energia parcurge un drum lung, complex şi puţin, prea puţin cunoscut de noi toţi. Primul pas este să înţelegem ce traseu comercial parcurge un megawatt-oră.
Unde ajunge energia de la producător
Producătorul poate vinde energia unui trader, unui furnizor sau direct unui mare consumator industrial. Tranzacțiile au loc pe două pieţe: fie pe OPCOM, principala platformă de energie electrică din România, fie pe Bursa Română de Mărfuri. Energia poate fi, ulterior, revândută. Pe hârtie, fiecare megawatt-oră poate avea, de la momentul primei tranzacționări, mai mulți proprietari înainte de a fi efectiv utilizat. Decontarea finală o face furnizorul, care facturează energia ce ajunge la consumator, pentru a putea aprinde becul.
Să facem o comparaţie simplă. Vrem să cumpărăm roşii de la piaţă.
"Să zic că sunt două pieţe. Într-o piaţă am doi producători, într-o piaţă am 22 de vânzători, dintre care doi producători şi 20 samsari. Unde credeţi că preţul va fi mai bun? Acolo unde sunt doar doi producători sau unde sunt 22 de vânzători?", spune Laurenţiu Urluescu, asociaţia furnizorilor de energie electrică.
În piaţa de energie, samsarii se numesc traderi
Nu produc, nici nu livrează în case, ci sunt intermediarii care fac să se întâlnească în piaţă cererea cu oferta.
"Traderii au un rol extrem de important, pentru că preiau foarte mult risc. Eu, atunci când investesc într-o instalaţie de producere de energie electrică am aşteptarea ca cineva să mi-o cumpere, la un anumit preţ care să-mi asigure recuperarea acestei investiţii. Ăsta este rolul traderilor", explică Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român de Energie.
Problema este alta. Dacă marja de profit a producătorilor de energie este de 70%, iar a furnizorilor de doar 3%, traderii fac un profit de 90% din energia tranacţionată. Asta este posibil pentru că preţul este extrem de volatil. Datele OPCOM obţinute de Observator arată că anul trecut, în ianuarie, un megawatt-oră costa peste 3.000 de lei. În mai ajungea la un preț negativ: minus 500 de lei. România produce energie din fotovoltaic, nuclear, hidro, gaze, eolian. Pe timp de zi, producem mai mult decât consumă şi exportăm energia, pentru că nu avem unde să o stocăm. Seara, consumăm mai mult decât producem, aşa că importăm la tarife mult mai mari.
Teoretic, mai multă energie înseamnă preţuri mai mici. Practic, ieri, în acest interval, un megawatt oră se tranzacţiona cu circa 200 de lei, pe fondul unei producţii abundente din fotovoltaice. Seara, după ora 19:00, acelaşi megawatt costa 940 de lei. Adică un preţ de cinci ori mai mare.
E ora 16 şi 17 minute. Din ce producem acum cel mai mult?
"Cel mai mult în momentul de faţă producem din fotovoltaic. Aceste diferenţe ar putea fi compensate de bateriile care ar putea fi montate în parcuri. N-am mai vedea aceste variaţii, ci am vedea o curbă frumoasă, ca în zilele însorite", explică Mihai Scarlat, manager dispecerat.
"Atunci când este un vârf de consum, când este cererea mai mare, în mod logic preţurile se duc în sus pe parcursul zilei. Atunci când e un consum mai redus şi producţia este mai mare, teoretic costurile scad", spune Sergiu Ion, reprezentantul unui furnizor de energie.
"Da, există beneficiari ai acestei volatilităţi", spune Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român de Energie.
Sunt peste o sută de firme care tranzacţionează zilnic energie. Printre ei, firme mici care, cu o mână de angajaţi, adună milioane de euro în cont, anual. Şi ele fac trading.
"Este permis, este legal, se întâmplă de când lumea. Faptul că există posibilitatea, sau fie fracturi în reglementare, fie lucruri făcute incorect, ca să nu spun la limita legii, este cu totul şi cu totul alt subiect", menţionează Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.
"În energie, desigur. Unii o duc mai bine, unii mai puţin bine, dar din punctul de vedere al interesului public este foarte important să fie un sistem care să funcţioneze corect", explică Răzvan Nicolescu, analist în energie.
Corect pentru profitul traderilor, mai puţin corect pentru consumatorul final. Sub protecţia anonimatului, o sursă Observator din piaţa energiei ne explică una dintre metodele prin care un trader poate umfla preţul fără să-l plătească. "Mecanismele OPCOM permit tranzacționarea energiei fără plăți efective. De exemplu, un mare producător scoate la vânzare energie cu livrare anul viitor, la un preț mai mare decât se tranzacționează energia astăzi. Marii furnizori nu pot accepta imediat o astfel de ofertă, pentru că ar fi nevoiţi să crească prețul la clienți. Însă unii traderi "cumpără" această energie. Nu o plătesc efectiv, ci doar o blochează. Nici măcar garanţiile de participare la licitație nu le depun, pentru că legislaţia le permite să facă asta nu la contractare, ci cu o lună înaintea livrării. Mai mult, aceste garanţii sunt atât de mici, încât, dacă preţul energiei scade, traderii renunţă la achiziţie şi plătesc garanţia, pe care o consideră nesemnificativă. Însă, energia "blocată" în tot acest timp scad cantitatea disponibilă pe piaţă şi, automat, preţurile cresc!
Tranzacţii cu volume mari şi perioade de livrare atipice
Pot fi observate, în ultimii ani, cazuri de tranzacţii cu volume mari şi perioade de livrare atipice, care sunt adjudecate cam de aceiaşi jucători.
Aceleaşi surse Observator susţin că un singur jucător a ajuns să cumpere astfel peste 10% din energia produsă de Hidroelectrica.
"Să presupunem că ai un portofoliu de clienţi. În momentul în care apare această concurenţă "forţată" şi cineva oferă un preţ la o diferenţă foarte, foarte mare, e normal să-ţi pui semne de întrebare, să te întrebi: "Oare de unde" înseamnă că acel cineva reuşeşte să cumpere o energie poate sub preţul pieţei", explică Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.
"Dacă este o problemă de corupţie este treaba autorităţilor să-şi facă datoria. Dacă pur şi simplu au dat oferte mai bune şi aceste tranzacţii s-au făcut pe OPCOM, transparent, nediscriminatoriu, înseamnă că cei care au cumpărat au avut o viziune bună", menţionează Răzvan Nicolescu, analist în energie.
La solicitarea Observator, Hidroelectrica a precizat că nu comentează percepțiile exprimate de diferiți participanți la piață cu privire la activitatea altor companii şi că accesul la energie se realizează în condițiile pieței, pe platformele și prin mecanismele prevăzute de legislația aplicabilă.
"Mi-este clar că preţurile sunt mult mai mari decât ar trebui să fie", spune Răzvan Nicolescu, analist în energie.
Şeful ANRE, George Niculescu, a refuzat întâlnirea cu Observator după ce, iniţial, a acceptat interviul. Consiliul Concurenței a amendat cu peste 37 de milioane euro mai multe companii din sectorul energiei.
"Unul dintre coşmarurile mele este să nu ne întoarcem la contracte de genul cele cu "băieţii deştepţi", spune Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.
Criza energetică şi plafonarea au adus cele mai mari profituri din istoria pieței de energie din România. Pentru traderi precum MET România Energy, Tinmar Energy, Energy Distribution Services şi Nova Power & Gas câştigurile au fost excepţionale.
"Când statul spunea că el îţi plăteşte ţie trader la orice preţ de furnizor ai cumpăra tu, exista o tendinţă pentru unii jucători să umfle preţul", spune Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.
Până în 2025, oricine avea un laptop şi cunoştea cum funcţionează piaţa putea juca la această bursă a energiei.
"Barierele de intrare în piaţă pentru traderi au fost foarte jos. Am făcut greşeli. Şi facem greşeli!", spune Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie.
Greşeli cu efecte iremediabile în facturile fiecărui român.
"Preţurile energiei nu vor mai fi niciodată ce au fost în trecut", Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie.
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
